luni, iunie 8

Dizolvarea anticipată a unei societăţi comerciale. Anunţ: pierdut "affectio societatis"...

luni, iunie 8
Zilele trecute una dintre informaţiile calificate cu indulgenţă drept „ştire” anunţa deschiderea sezonului de vară de nunţi...sau de nunţi de vară? Nu mai contează. Informaţia s-a confirmat mai repede decât mi-aş fi dorit şi astfel şi-a făcut cu greu loc în curtea blocului o limuzzzzzzzzzzzină pentru mireasa de vis (-a-vis). Realitatea bate filmul de fiecare dată! De câţi nuntaşi credeţi că a fost nevoie pentru ca limuzzzzzzzzina să ia curba?
Trebuie să recunosc că, deşi cunosc două exemple de căsătorii reuşite, am pierdut din vedere, de ceva vreme, sensul instituţiei, probabil şi datorită faptului că mi-a atras mai curând atenţia formalismul deşănţat de care dă dovadă.

Ne ţinem cu dinţii să demonstrăm că suntem...doi... avem şi o hârtie în sensul ăsta, când de fapt noi suntem de mult... „unul hăis, iar celălalt cea”!
Căsătorie...prietenie...colaborare. Toate presupun acelaşi exclusiv lucru-affectio.

Şi nicio bucată de hârtie, tricou sau contract nu-i poate ţine locul.


Acum citiţi din nou titlul: Pierdut „affectio societatis”...celui sau celei care îl găseşte, în loc de recompensă, îi urez: să-i fie de bine!

Şi acum referitor la opiniile juridice pe aceeaşi temă...

Potrivit dispoziţiilor art.227, alin.(1), lit.e din Legea nr.31/1990 a societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, societatea se dizolvă printre altele şi prin hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii.
Cu alte cuvinte, dizolvarea unei societăţi comerciale poate fi datorată şi dispariţiei elementului affectio societatis, adică a intenţiei asociaţilor de a colabora la desfăşurarea activităţii comerciale, respectiv a elementului esenţial, de ordin psihologic al contractului de societate.

Dispariţia misterioasă a lui affectio societatis comportă şi o mai mare relevanţă dacă este să luăm în considerare consecinţele pe care aceasta le antrenează.

De altfel, în acest sens jurisprudenţa a statuat, atunci când s-a constatat existenţa unor neînţelegeri grave între asociaţi, concretizate în numărul mare de litigii comerciale şi penale existente între părţi şi care au condus deci la dispariţia lui affectio societatis, că eventuala culpă a unuia sau altuia dintre asociaţi în generarea acestor neînţelegeri este lipsită de relevanţă, important fiind doar efectul disensiunilor, respectiv împiedicarea funcţionării societăţii!
(Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia comercială, decizia nr.256 din 30 ianuarie 2008)


Textul legal ante-menţionat are un evident caracter exemplificativ. Cu toate acestea, pentru ca cererea având ca obiect dizolvarea anticipată a societăţii să fie considerată temeinică şi în consecinţă să fie admisă de către instanţa de judecată, asociatul reclamant trebuie să dovedească existenţa unor neînţelegeri grave în aşa măsură încât împiedică funcţionarea societăţii.

Şi pentru a-mi depăşi complexul de a fi prea tehnică...câteva exemple:

Neînţelegerile sau disensiunile
dintre asociaţi au fost interpretate ca materializându-se în două moduri: fie nu mai există interes comun al asociaţilor, fie interesul social este deturnat în favoarea asociaţilor majoritari, evident, în detrimentul intereselor legitime ale asociaţilor minoritari.

Abuzul de majoritate, ca manifestare a deturnării scopului societar şi astfel dovadă de incongruenţă a voinţei asociaţilor, este o ipoteză clasică pentru dispariţia affectio societatis.

În general, a fost considerat că există abuz de majoritate, când:

-prin decizii repetate pe parcursul mai multor exerciţii financiare, nu se distribuie dividende din profitul net al unei societăţi prospere, încorporându-se nejustificat beneficiile în rezerve statutare;
-se acordă împrumuturi consistente, din patrimoniul social, unor societăţi în care asociaţii majoritari ai societăţii creditoare au interese (n.n. aici şi în sensul de părţi sociale sau acţiuni);
-există o filializare abuzivă a societăţii faţă de alte persoane juridice controlate direct sau indirect de acţionarii majoritari;
Exercitarea în acest mod a drepturilor de vot nu presupune deci paralizarea activităţii societătii, ci numai dispariţia cauzei contractului de societate, a elementului affectio societatis.


Neînţelegerile dintre asociaţi au semne vizibile şi uşor recognoscibile cum ar fi: neparticiparea la adunările generale, refuzul de exercitare a dreptului de vot sau votul exprimat în vederea blocării deciziilor.

Însă, dacă constatarea existenţei unor disensiuni, neînţelegeri între asociaţi apare ca fiind o sarcină facilă, nu aceeaşi este situaţia calificării acestor împrejurări ca fiind de natură să împiedice funcţionarea societăţii.

Instanţele au pronunţat dizolvarea unei societăţi cu răspundere limitată, datorită conflictului ireductibil dintre cei doi asociaţi asupra numirii directorului laboratorului societăţii, indispensabil funcţionării acesteia, după cum s-a dispus dizolvarea în situaţia în care antagonismul dintre cele două grupuri de acţionari a luat atât de mare amploare, încât a fost imposibilă alegerea noului consiliu de administraţie.
S-a pronunţat dizolvarea în contextul în care conflictul dintre asociaţi a împiedicat adoptarea hotărârii de majorare a capitalului social impusă de lege.

Pe de altă parte, este esenţial de reţinut că din momentul în care se constată prezenţa unui asociat sau a unui grup majoritar, a cărui poziţie îi permite să administreze societatea, alterarea profundă a raporturilor dintre asociaţi nu mai justifică, prin sine, dizolvarea!

De asemenea, nu sunt motive de dizolvare anticipată conflictele de ordin pur pecuniar dintre asociaţi, care nu pot afecta funcţionarea societăţii.


Aşadar, cererea de dizolvare anticipată se va respinge:

-în măsura în care activitatea organelor sociale nu este iremediabil compromisă, putându-se legalmente decide revocarea administratorilor şi desemnarea altora;

-în situaţia în care se dovedeşte că asociatul de a cărui situaţie depindea conflictul şi-a manifestat intenţia de retragere;

-dacă situaţia conflictuală nu durează de un timp suficient pentru a dovedi blocajul organelor sociale, ci doar o încetare temporară a activităţii;

-dacă din documentele produse, rezultă că, în ciuda neînţelegerilor care stăpânesc raporturile dintre asociaţi, situaţia financiară, iniţial grav compromisă, a fost restabilită prin activitatea administratorului asociat majoritar;
R.N.Catană, Dreptul societăţilor comerciale, Editura Sfera Juridică, 2007;

P.S.
Sau...mai bine spus:

Out with the old, in with the new!

16 comentarii:

Richard spunea...

Despre suspendarrea unui srl si cum se aplica taxa forfetara ai ceva idee? Cei de la Fisc sint inca nehotariti.

Raluca spunea...

Servus!Faptul că cei de la fisc sunt nehotărâţi nu mă surprinde. În primul rând pentru că sunt funcţionari publici şi în al doilea rând pentru că sunt şi "contabili". Nu ştiu însă ce este mai rău. Lăsând gluma de-o parte spune-mi precis la ce te referi. Adică la ce etapă ai ajuns? Ai obţinut cerficiatul de constatare ORC cu privire la suspendarea activităţii?
Teoretic chiar dacă o firmă nu a avut activitate aceasta trebuie să achite impozitul forfetar, cu excepţia situaţiei în care la data de 1 mai 2009, societatea se afla oficial în inactivitate. Ca să fie oficial inactivă o societate trebuie să obţină de ORC un certificat constatator. Ulterior obţinerii certificatului trebuie să te adresezi Administraţiei financiare şi să soliciți aplicarea unui regim de declarare derogatoriu. Acest lucru înseamnă că orice obligaţie fiscală încetează, cu excepţia obligaţiei de depunere a unei declaraţii semestriale de inactivitate. Esenţial de reţinut este faptul că regimul derogatoriu nu este un beneficiu acordat de către administraţia financiară. Dacă firma nu figurează cu obligaţii fiscale restante către bugetul statului, nu desfăşoară niciun fel de activitate, nu obţine venituri, inclusiv excepţionale, etc., finanţele nu pot refuza aprobarea cererii!
Dacă problema este legată de data data de 1 mai 2009, teoretic ORC poate elibera un certificat constatator prin care să ateste faptul că potrivit hotărârii AGA din 2 mai 2009, societatea X îşi suspendă activitatea. Teoretic. De aceea îţi spuneam să îmi spui precis la ce te referi.

Marius spunea...

Foarte interesanta partea intii a post-ului ...

Raluca spunea...

Mersi. Sunt din fire curioasa...asa ca intreb: ce se intampla dupa "...", adica dupa cele trei puncte ale tale? Eu as pune pariu pe un ",dar".hmmmmmm?

Marius spunea...

Normal ca e un "dar" dupa cele trei puncte. E normal, asta e rostul natural si logic al punctelor. In text si in viata. Normal ca nu am sa-ti spun tot ce urmeaza dupa cele trei puncte. De exemplu dupa primul e vara de afara. Cu frumusetea din jur. Dupa restul trebuie sa mai descoperi si singura. Dupa opinii ...

Raluca spunea...

ahaaaaaaa...am înţeles. Eu-padawan. Probabil.

Lara spunea...

Am cateva intrebari ptr. Raluca.
Am infiintat o firma(SRL) ca toti ceilalti in data de5.01.2005.
Firma nu a avut nici o activitate nu am avut nici un certificat de constatare ORC cu privire la suspendarea activitatii insa s a depus la finante impozitul pe ve3nit care a fost zero tot timpul.
Firma a fost dizolvata printr o hotarare judecatoreasca in data de 8 iulie 2009.
Intrebarea mea este:
Ce taxa forfetara trebuie sa platesc?Din 1 mai 2009 pana in 8 iulie?Si cum trebuie sa procedez deoarece eu nu sunt in tara si de astfel nu m am prezentat la tribunal cand s a luat hotararea.

Raluca spunea...

Sevus
Lara, din punctul meu de vedere în lipsa unui certificat constatator de la ORC şi a îndeplinirii tuturor procedurile şi formalităţilor necesare obţinerii unui regim derogatoriu, faptul că firma nu a avut nicio activitate nu antamează asupra obligaţiilor fiscale.
Nu vreau să fiu prea tehnică, dar nu pot să nu citez în acest sens pct.11, ind.5 al Normelor Metodologice de aplicare a Articolului 18 al Codului Fiscal, aşa cum a fost modificat de Hotărârea de Guvern 488/2009:
“Prevederile art. 18 alin. (2) din Codul Fiscal nu se aplică societăţilor în inactivitate temporară înscrisă în Registrul Comerţului, conform prevederilor art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată cu modificările şi completările ulterioare. În situaţia în care contribuabilii intră în inactivitate temporară în cursul anului, prevederile art. 18 alin. (2) se aplică pentru perioada cuprinsă între începutul anului şi data când societatea înregistrează la Oficiul Registrului Comerţului cererea de înscriere de menţiuni. Dacă perioada de inactivitate temporară încetează în cursul anului, contribuabilii aplică prevederile art. 18 alin. (2) de la data încetării inactivităţii temporare, corespunzător cu perioada din an rămasă până la 31 decembrie.”
Pe de altă parte, spuneai că firma a fost dizolvată prin hotărârea tribunalului. Presupun că acţiunea a fost formulată de registrul comerţului. S-ar putea astfel să profiţi de necorelarea datelor dintre cele două instituţii, respectiv între registru şi Direcţia generală a finaţelor publice locală competentă.
Cred că ar fi cel mai bine să iei legătura cu un contabil.
Uite ce am mai găsit:
http://www.cabinetexpert.ro/2009-05-22/procedura-privind-regimul-de-declarare-derogatoriu-informatii-oficiale.html

Anonim spunea...

SALUT,Am si eu o mare problema, sotul a infintat o firma in 2004 si de atunci nu a facut absolut nimic nici o declaratie nu a depus nici activitate nimic. M-am interesat pe net si am vazut ca a fost citata firma in instanta in noembrie 2008 dar nu stiu decizia . Va rog mult sfatuiti-ma si pe mine ce poate sa faca sa o inchida definitiv. MULTUMESC

Raluca spunea...

@Anonim
Dacă firma a fost citată în noiembrie 2008 la tribunal şi nu s-a depus în intervalul cuprins între anul 2004 -2008 nicio raportare contabilă, probabil că obiectul procesului a fost de dizolvare si radiere firmă.
Astfel că nu vă mai rămâne la acest moment decat să va interesati, după numărul de dosar trecut pe citaţie, care a fost soluţia tribunalului.
Cu siguranta s-a admis cererea Oficiului registrului comerţului, iar firma a fost radiată.

adela spunea...

In cazul in care avem un SRL cu 2 asociati care sunt totodata administratori, iar unul din ei nu mai participa activ la activitatea societatii, ce trebuie sa faca celalalt asociat pentru a initia dizolvarea anticipata ? mersi

Raluca spunea...

@Adela
Înainte de a "rezolva" problema dizolvării, în principiu, trebuie revocat mandatul de administrator al asociatului "pasiv". Chestiunea nu este însă una simplă faţă de numărul par al asociaţilor şi dreptul de vot. Trebuie să vă uitaţi cu atenţie în actul constitutiv. Poate există condiţii speciale de convocare a adunării generale a asociaţilor. De asemenea, dizolvarea societăţii, poate intervenii prin hotătârea asociaţilor, caz în care lucrurile se simplică extrem de tare.

Adela spunea...

Multumesc mult! In actul constitutiv nu sunt detalii specifice, se prevede doar faptul ca cei 2 asociati au fiecare 50% si sunt totodata administratori solidari. In conditiile astea ar putea celalalt asociat intruni Hot. AGA si dispune dizolvarea chiar si in absenta celuilalt asociat?

Raluca spunea...

@Adela
Nicio problemă. Cu plăcere. Da, ar putea şi doar unul dintre asociaţi să dispună dizolvarea societăţii, dar va trebuie îndeplinită procedura convocării la AGA şi condiţiile de cvorum. În condiţiile legale, doar la doua convocarea AGA s-ar putea vota hotărârea în lipsa celui de-al doilea asociat.

Adela spunea...

Si totusi...mi se pare ca in cazul asta nu poate fi luata AGA din mom ce hot. de dizolvare ar trebui luata cu unanimitate iar unul din cei 2 asociati a disparut complet.
Pentru a obtine hot. Tribunalului de dizolvare a soc. sunt anumiti pasi care ar trebui urmati? sau doar introducerea unei cereri de dizolvare pentru neintelegeri grave intre asociati care sa fie motivata temeinic?

Raluca spunea...

Evident că "unanimitatea" este o condiţie de valabilitate a Hotărârii AGA, însă, de obicei, în cazul celei de-a doua convocări, ea nu mai este necesară. De aceea vă spuneam să vă uitaţi cu atenţie în actul constituitv, în special la dispoziţiile legate de convocarea Adunării generale şi cvorumul necesar adoptării hotărârilor.
Pe de altă parte, este suficientă introducerea unei acţiuni prin care se solicită dizolvarea societăţii din cauza dispariţiei elementului "affectio societatis".

 
Opinii Juridice © 2008. Design by Pocket