Am mai spus-o: nu există reţete de succes general valabile şi licenţă know-how în ceea ce priveşte politica fiecăruia de viaţă. Majoritatea dintre oameni reuşesc să aibă o încredere sfidătoare în propria persoană, indiferent de atributele pozitive sau negative, de altfel, fireşti cu care sunt înzestraţi. Am avut ocazia să întâlnesc oameni săraci în atribute precum şi oameni săraci în atribute pozitive, dar care s-au prezentat ca fiind "cele mai bune produse" de pe piaţă. Politică de succes şi necesară azi, dar nu neapărat convingătoare în ceea ce mă priveşte.
La fel şi în cazul Judecătoriei Sibiu unde atributele pozitive există, în general, dar sunt acoperite de efectele celor negative.
Este la modă în Judecătoria Sibiu să se respingă contestaţiile la executare "propriu-zise" formulate împotriva executării silite începute în baza unui bilet la ordin învestit cu formulă executorie.
Motivul? Să fim serioşi! De când trebuie să existe motiv sau motivare pentru a pronunţa o hotărâre într-un dosar? Sau dacă există, cât de pertinentă este necesar a fi aceasta? Mă scuzaţi...se poate să fi uitat prefixul „im”!
Citat dintr-o sentinţă a Judecătoriei Sibiu: „Instanţa constată că potrivit art.399, alin.(3) din Codul de procedură civilă, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac”. „Dacă prima condiţie este îndeplinită, (n.n. adică în cauză este vorba despre un titlu executoriu care nu provine de la un organ cu activitate jurisdicţională, respectiv un bilet la ordin învestit cu formulă executorie) referitor la cea de a doua condiţie, se constată că potrivit art.62 din Legea nr.58/1934, în termen de 5 zile de la primirea somaţiei, debitorul poate face opoziţie la executare, iar în conformitate cu art.63 pe cale opoziţiei la executare se pot invoca excepţiile de nulitate a titlului dispoziţiilor art.2, precum şi cele care nu sunt oprite de art.19”. „Este deci evident că excepţia de neexecutare a contractului reprezintă o excepţie personală care trebuie invocată pe calea opoziţiei la executare, nefiind în consecinţă admisibil a fi examinată în cadrul contestaţiei la executare...Or, în cauză, se constată că deşi se atacă acte diferite de executare, practic singurele motive invocate reprezintă apărări de fond împotriva titlului executoriu. Faţă de aceste considerente, instanţa constată că excepţia inadmisibilităţii este întemeiată, întrucât apărările invocate de contestatoare nu pot fi analizate în cadrul contestaţiei la executare, motiv pentru care se va respinge ca inadmisibilă contestaţia la executare” !?!
HELP! S.O.S.! E cineva acolo? (întrebarea NU este NICI pioasă şi NICI retorică!)
Pe scurt: creditoarea are un bilet la ordin învestit cu formulă executorie. Executorul judecătoresc trimite „Somaţie+Poprire”, deci demarează executarea silită împotriva debitoarei, debitoare care formulează în termen de 15 zile de la comunicarea somaţiei, contestaţie la executare. Dar contestaţia e respinsă ca inadmisibilă! Motivul? A se citi mai sus.
Însă, consider că Judecătoria Sibiu, din exces de zel, într-o formă mai blândă de exprimare, a GREŞIT!
În primul rând, pentru că debitorul are dreptul să formuleze apărări de fond chiar şi în cadrul contestaţiei la executare, atunci când NU i-a fost trimisă somaţie cambială de către executorul judecătoresc!
Astfel, prin Decizia nr.XV, din 5 februarie 2007, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa supremă statuând faptul că: în aplicarea dispoziţiilor art.400 şi art.402 din Codul de procedură civilă, competenţa de soluţionare în primă instanţă a contestaţiei formulate împotriva executării silite propriu-zise şi a contestaţiei care vizează lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie revine judecătoriei. Deci calea specifică, comună prin care se poate ataca însăşi titlul executoriu, sau cum a fost el aplicat, atunci când titlul NU este o hotărâre judecătorescă este contestaţia la executare.
Printr-un act normativ special, respectiv prin Legea nr.58/1934 a cambiei şi a biletului la ordin, a fost reglementată o procedură specială, respectiv opoziţia cambială, prin intermediul căreia debitorul obligaţiei de plată poate invoca excepţiile împotriva cambiei învestită cu formulă executorie, respectiv învestit.
Însă, pentru ca debitorul să formuleze această opoziţie cambială, creditorul, prin intermediul executorului judecătoresc trebuie să comunice o somaţiune de executare. Somaţiunea de executare sau somaţia cambială (aplicabilă şi în cazul unui bilet la ordin) trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată, potrivit art.61, alin.(6) din Legea nr.58/1934 a cambiei şi a biletului la ordin. Împotriva somaţiei cambiale, debitorul poate face opoziţie, în termen de 5 zile de la primirea somaţiei, la judecătoria care a învestit cambia cu formulă executorie..., art.62 din legea ante-menţionată.
Potrivit dispoziţiilor art.63 din Legea nr.58/1934 şi pct.321 din Norma BNR, în procesele cambiale, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul va putea opune creditorului excepţii privitoare la nulitatea titlului, excepţii personale (adică cele care decurg din raporturile personale dintre posesorul şi debitorul cambiei), excepţii procedurale (adică cele privitoare la condiţiile de exercitare a acţiunii sau execuţiei cambiale). Excepţia de neexecutare este într-adevăr o excepţie personală care derivă din raportul juridic care a intervenit între creditor şi debitor şi care constituie, de regulă, raportul fundamental al obligaţiei cambiale abstracte.
Excepţiile personale, potrivit pct.328 din Norma BNR, sunt: a) excepţiile referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulaţia cambiei, b)excepţiile referitoare la viciile de consimţământ şi c) excepţiile izvorând din raporturi ulterioare creaţiei cambiale.
Cu alte cuvinte, pentru ca debitorul să se apere împotriva executării silite înseşi începută împotriva sa trebuie să formuleze împotriva somaţiei cambiale comunicată opoziţie cambială.
În aceste condiţii, într-adevăr, pe calea contestaţiei la executare formulată în baza dispoziţiilor din Codul de procedură civilă vor putea fi formulate apărări sau excepţii privitoare la actele de executare silită şi nu referitoare la fondul dreptului, adică raportul juridic dintre debitor şi creditor.
Dar ce se întâmplă în cazul în care NU se comunică o somaţie cambială?
Aici Judecătoria Sibiu a greşit, pentru că a considerat că apărările sau excepţiile privitoare la fondul dreptului NU pot fi invocate DECÂT pe calea opoziţiei cambiale, chiar dacă aceasta se formulează împotriva somaţiei cambială, somaţie care NU s-a comunicat debitorului!
ESTE INADMISIBIL! Adică deşi CREDITORUL, respectiv posesorul cambiei sau al biletului la ordin, NU ÎŞI ÎNDEPLINEŞTE obligaţiile legale, DEBITORUL este cel care NU MAI ARE DREPTUL de a mai formula apărări sau invoca excepţii de fond!
De asemenea, în cauză este vorba de excepţia decăderii şi nu de cea a inadmisibilităţii.
DECI, în cazul în care JUDECĂTORIA SIBIU constată că NU s-a comunicat debitorului contestator somaţia cambială prevăzută de legea specială TREBUIE să constate de asemenea faptul că termenul pentru a formula opoziţia cambială NU a început să curgă pentru debitor şi în consecinţă să primească apărările de fond invocate pe calea contestaţiei la executare!
A considera altfel înseamnă a priva debitorul cambial contestator de posibilitatea de a se apăra împotriva pretenţiilor creditorului intimat care se prevalează de un titlu executorie care NU este o hotărâre judecătorească.
Pe de altă parte...şi aici trebuie să recunosc că zâmbesc... Potrivit pct.320, lit.J din „Norma BNR”, somaţia pentru executare se va comunica debitorului căruia îi este adresată conform normelor de procedură. Neîndeplinirea comunicării somaţiei conform cu aceste norme atrage nulitatea acesteia, cu toate consecinţele care decurg atât în ceea ce priveşte formele de executare pe baza unei astfel de somaţii, cât şi în ceea ce priveşte durata prescripţiei, care se întrerupe numai printr-o executare valabilă;
Deci s-a deschis sezonul la "excepţia inadmisibilităţii"!
Creditorul şi instanţa pe de-o parte....că nu s-a formulat opoziţie cambială şi deci nu se mai pot formula excepţii pe calea contestaţiei la executare în ceea ce priveşte fondul litigiului, raportul juridic.
Debitorul pe de altă parte...că nu s-a formulat somaţie cambială şi deci executarea silită a creditorului pornită în baza unei cambii sau bilet la ordin învestit cu nulitatea este lovită de nulitate!
Foc încrucişat deocamdată, respectiv cel puţin până când Judecătoria Sibiu revine la sentimente mai bune!
9 comentarii:
Folositoare documentarea, interesanta,curajoasa, cu amendamentul ca ridica mai multe intrebari decat raspunsuri. Din practica instantelor prin care am bantuit(Bacau, Braila, Galati si mai sunt cateva cimitire...) cu varcolacul opozitiei la executare in spate, reiese destul de clar temerea si frica aplicarii legislatiei existente, buna sau rea cum este,inconsistenta rationamentului judecatoresc si fuga de interpretare a normelor aplicabile. Singurul punct comun este ca toate instantele(si se detaseaza de departe instantele de fond) se feresc sa defineasca ce este motiv de opozitie la executare si ce este motiv de contestatie la executare. In marea majoritate a cazurilor, judecatorul investit cu o contestatie la executare spune ca acesta sau celalalt este motiv de opozitie cambiala si atat fara alte argumente. Si mai "interesante", sunt solutiile in cazul in care se face o contestatie la executare in situatia in care debitorul pierde termenul de opozitie. Am avut solutii in care contestatia se respinge ca nefondata, sau respingere "simpla" fara a se argumenta deloc ce s-a avut in vedere la deliberare-lipsa de fundament, de temei sau inadmisibilitatea arma polivalenta a judecatorului care nu stie ce sa faca in cauza... Din punct de vedere legislativ lucrurile sunt clare, motivele de opozitie sunt grupate in 3 categorii de exceptii potrivit normelor BNR emise in 1994 pentru aplicarea Legilor 58,59/1934, iar motivele de contestatie vizeaza orice alte chestiuni ce nu fac obiectul opozitiei dar se regasesc in continutul codului de procedura civila si care in mod judicios au fost retinute in practica noastra de unele instante luminate: " Pe calea opozitiei la plata, debitorul nu se poate plange contra executarii in sine, pentru motive ce tind de respectarea conditiilor formale a insasi procedurii de executare, ceea ce se poate analiza pe calea contestatiei la executare" C.A. Bucuresti Sectia V Comerciala decizia 539/2001. Asemenea hotarari au fost luate si de Curtea de Apel Brasov si cu putina cercetare se mai gasesc. Problema este ca magistratii nu au timp sa citeasca, trebuie sa faca punctajul ca sa iasa bine la controlul CSM si oricum nu justitiabilii umili ii invata pe ei, cum sa aplice legea. Chiar depunerea jurisprudentei relevante in spete asemanatoare e considerata de multi judecatori o jignire...EI nu au ce invata. NOI stim ca in domeniul juridic tot timpul inveti si perfectionarea este oblligatorie mai ales in conditiile romanesti de supralegiferare fara cap si coada in anumite domenii si vid legislativ in altele. Oare asa o fi sau ma insel?
Mă bucur sincer că „este cineva acolo”. Mă motivează în acele momente, destul de frecvente, în care mă găsesc în faţa unei capitulări. Cu privire la respingerea contestaţiilor la executare formulate împotriva executării silite pornite în baza unui bilet la ordin, trebuie să recunosc că nu o să înţeleg niciodată motivul pentru care Judecătoria Sibiu a ales să-şi probeze incompetenţa sau parţialitatea.
Evident, în cazul în care executorul judecătoresc trimite debitorului somaţia cambială şi acesta din urmă NU formulează în termen de 5 zile opoziţia cambială, nu va mai putea invoca în cadrul contestaţiei la executare, formulată în baza art.399 şi urm. din Codul de procedură civilă, excepţiile de fond (privitoare la nulitatea titlului, personale sau procedurale) în legătură cu raportul juridic dintre părţi.
Mă bucură, de asemenea, observaţia cu privire la soluţiile instanţelor, soluţii care privesc „inadmisibilitatea” contestaţiilor la executare formulate de către debitorii cărora nu le-a fost comunicată somaţia cambială.
Din punctul meu de vedere, NU poate fi vorba despre inadmisibilitate. Eventual, despre sancţiunea decăderii debitorului din a formula excepţiile de fond privitoare la raportul juridic dintre părţi, în cazul în care acesta, primind somaţia cambială, nu a uzat de calea procedurală a opoziţiei cambiale, cale prevăzută de legea specială.
Potrivit art.103, alin.(1) din Codul de procedură civilă, neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când ...partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei.
Deci, eventual debitorul este decăzut din dreptul de a invoca excepţiile de fond dacă nu a făcut acest lucru pe calea opoziţiei cambiale.
Mai mult decât atât, fiind vorba de eventuala decădere a debitorului, instanţa poate constata existenţa unei împreujări mai presus de voinţa acestuia, în sensul tezei a II-a a art.103, alin.(1) din Codul de procedură civilă. Cu alte cuvinte, faptul că executorul judecătoresc nu a trimis somaţia cambială reglementată de legea specială şi a procedat direct la executarea silită a debitorului, îl îndreptăţeşte pe acesta din urmă să formuleze orice excepţie pe calea contestaţiei la executare, întrucât termenul de 5 zile nu a început să curgă împotriva sa.
Referitorul la controlul CSM şi punctajul judecătorilor...doar o legendă. Pe de altă parte, consider că incompetenţa este scuzabilă. Parţialitatea şi corupţia însă, nu. Atât timp cât o instanţă nu primeşte argumentele logice şi juridice ale unei părţi, nu înţelege sensul practicii judiciare şi se consideră mai presus de lege, există o singură prezumţie în cauză. Instanţa, dintr-un motiv sau altul, este aservită. Trist.
Dar, vreau totuşi să închei într-o notă pozitivă...mulţumesc pentru comentariu. Spor la treabă şi multe „succesuri” !
P.S. Am înţeles că numai dacă zici „succesuri” are afect urarea :)!
Cu punctajul "care este", nu e tocmai o legenda,nu vorbesc decat in cunostinta de cauza. In ceea ce priveste incompetenta, oglindirea acesteia, cameleonica, in roba unui om care e pus sa desluseasca binele de rau, mi se pare un pacat capital si deloc scuzabil. Ca sa spun asa, judecatorul, fara a generaliza, este ilustrarea perfecta a societatii noastre. Romanii in general nu sunt raspunzatori de nimic, dau vina unul pe altul, se pricep la toate, de la Dacii la Drept, nu accepta sfaturi, nu au ce invata. Imaginea acestora in oglinda, judecatorul... este angajatul in a carui fisa de post sunt incluse si luate de unii drept bonusuri: judecata dupa lege si propria morala si lipsa de raspundere. Tocmai de aceea, subiectul atamat de tine vis a vis de inadmisibilitate miroase a incalcare a art. 6 din CEDO si direct denegare de dreptate. Cati magistrati au fost obligati de statul roman sa repare prejudiciul si nu vorbesc aici de cei care au pronuntat solutii in conditii de lege "gri", "tulbure", ci de cei care nu citesc sau le e comod sa "inadmisibilizeze"? Discutia e cam lunga si nu face obiectul temei. Revenind la oile noastre, eu sunt curios daca termenul de opozitie de 5 zile este calculat corect si in spiritul legii speciale. Este sau nu pe zile libere calculul sau doar prima zi nu intra in calcul? O alta tema de reflectie este detalierea exceptiilor si in special ce se intelege prin exceptie procedurala(in intelesul cambial).Trebuie sa ma opresc din aberat si sa-ti multumesc pentru urari, sa le intorc si sa-ti spun ca e foarte util ceea ce faci. Din contradictie se naste progresul. Tine-o tot asa! Succesuri si la cat mai multe subiecte interesante.
Când spuneam că incompetenţa este scuzabilă, mă gândeam că fiecare dintre noi este „supus greşelii”. În avantajul unui sistem juridic joacă un rol important diferitele grade de jurisdicţie...ipoteză valabilă dacă la instanţele superioare nu ne-am întâlnii cu naşii, finii, afinii, verişorii, unchii, mătuşile, şi unchiul mare al „magistraţilor de fond”. O mare şi fericită familie. Cu toate acestea, aşa cum spuneam, când un judecător greşeşte...din ignoranţă pentru ceea ce reprezintă roba pe care o poartă, formulez recurs şi îmi imaginez că va fi citit, iar judecătorul nepriceput va învăţa din propriile greşeli. Recunosc...păstrez grave accente de naivitate. Ceea ce mi se pare însă, impardonabil şi ceea ce încerc, atunci când am resurse, să arăt lumii este ASERVIREA judecătorilor. EXCEPŢII există, deşi devin pe zi ce trece mai greu de observat. Mi-e greaţă. Silă. Silă când mă gândesc la discursurile moralizatoare care mi-au fost ţinute de către toţi parveniţii, homo neanderthalensis, „deontologii”. Mi-e silă de judecătorii care primesc, dau, intervin, vorbesc, încearcă, rezolvă, aranjează, ...şi de zâmbetul şi salutul lor : Bună ziua, ce mai faceţi? Ei ştiu şi eu ştiu traducerea. Cu litere de-o şchioapă apare subtitrarea: Bună ziua, cum e când ştii că te zdrobeşti degeaba?
Sper ca familia mea să nu aibă niciodată de-a face cu justiţia din România. În naivitatea mea, sper ca să dobândesc resurse suficiente să răstorn carul cu proşti...
Revenind pac-pac, la oile noastre, din punctul meu de vedere, termenul de 5 zile pentru formularea opoziţiei cambiale, este un termen procedural şi se calculează pe zile libere, potrivit art.101, alin.(1) din Codul de procedură civilă, ceea ce exclude din calculu ziua când începe acesta să curgă, precum şi ziua în care termenul se sfârşeşte, şi nu eventualele zile nelucrătoare cuprinse în intervalul dintre cele două date de referinţă. Referitor la categoria excepţiilor procedurale...cred că un exemplu ar fi prematuritea execuţiei cambiale, în cazul în care între creditor şi debitor intervine un moratoriu sau orice înţelegere de eşalonare a plăţii, iar cu toate acestea executorul comunică somaţia cambială.
Mulţumesc pentru tot.
Potrivit art. 96 din Legea 58/1934 "In termenele legale sau conventionale nu se socoteste ziua de la care ele incep sa curga." Un alt aspect legat de termene diferentiaza legea speciala de codul de procedura civila, prin lipsa prelungirii termenului in caz de suspendare a serviciului. ( a se vedea art. 95)
Potrivit normelor BNR, exceptiile procedurale sunt neposedarea cambiei in original, lipsa de legitimare formala a posesorului, cand acesta nu justifica posesiunea cambiei printr-o serie neintrerupta de giruri, lipsa protestului sau nulitatea acestuia, prescriptia actiunii/executarii cambiale, pierderea actiunii in cazul art. 80 din Legea cambiei. Problemele formale legate de executarea insasi ( ex: somatie, continutul acesteia, etc), BNR nu le aminteste, astfel incat opinia jurisprudentiala pe care am aratat-o mai sus, o caracterizeaza drept motiv de contestatie la executare. Apreciez ca atata timp cat exceptiile cambiale(de nulitate, personale si procedurale) sunt definite clar si enumerate limitativ, orice chestiune ce excede acestor reglementari legale este motiv de contestatie la executare.
Salut. Via-a-vis de chestiunea legată de calculul termenului prevăzut de Legea nr.58/1934. Într-adevăr legea specială este de strictă aplicare şi în cazul de faţă termenul special este mai scurt cu o zi faţă de termenul prevăzut de codul de procedură civilă care exclude din calcul ziua în care termenul se sfârşeşte. Ceea ce nu înţeleg din cele scrise de tine se referă la faptul că legea specială nu prevede prelungirea termenului în caz de suspendare a serviciului, respectiv potrivit art.95.
Per a contrario, consider că dispoziţiile legii speciale nu au un caracter derogatoriu. Conform art.95, „plata unei cambii a cărei scadenţă este într-o zi de sărbătoare legală, nu poate fi cerută decât în prima zi lucrătoare ce urmează... de asemenea toate celelalte acte privitoare la cambie, în special prezentarea spre acceptare şi protestul, nu pot fi făcute decât într-o zi lucrărtoare. Când unul din aceste acte trebuie să fie făcut într-un anumit termen, a cărui ultimă zi este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prelungit până la prima zi lucrătoare ce urmează.” Deci o eventuală suspendare a serviciului prorogă de drept împlinirea termenului.
Excepţiile procedurale sunt enumerate de pct.330 a Normelor-cadrul a BNR pentru aplicarea Legii nr.58/1934 şi sunt denumite „excepţii bazate pe lipsa condiţiilor necesare pentru exeriţiul acţiunii sau executării cambiale”. Am recitit cu atenţie şi din păcate pentru mine nu este aşa de evident caracterul limitativ sau mai curând exhaustiv al enumerării. De altfel, potrivit ultimului alineat al pct.330, „aceste excepţii rezultă din prezentarea actelor în baza cărora se exercită acţiunea sau executarea cambială”. Or, cum din actele pe care le deţine debitorul cambial poate rezulta şi existenţa unui moratoriu intervenit anterior începerii executării cambiale, debitorul poate invoca excepţia lipsei condiţiilor necesare executării cambiale, dreptul creditorului fiind suspendat datorită înţelegerii intervenite între părţi. În al doilea rând, calificarea excepţiilor nu antamează asupra căii procesuale aflate la dispoziţia debitorului. Cu alte cuvinte, atunci când debitorului îi este comunicată somaţia cambială va putea invoca numai pe calea opoziţiei cambiale excepţiile privitoare la nulitatea titlului, personale sau procedurale, adică „de fond” întrucât privesc raportul juridic de creanţă dintre părţi. Pe calea contestaţiei la executare debitorul va putea invoca numai excepţiile privitoare la actele de executare silită începute împotriva sa şi a nu executării silite înseşi, dacă a „ratat” calea opoziţiei cambiale.
Cu intarziere, dupa ce am mai prestat in cateva activitati cambiale, m-am imogatit cu noi practici in materie. Opinia unor instante sesizate cu opozitii cambiale este ca " somatia este obligatorie chiar in cazul in care executarea se porneste indirect sub forma popririi". Se citeaza astfel, abrupt si absurd art. 61-62 din Legea 58/1934 si pe calea opozitiei la executare se anuleaza poprirea care a fost facuta inaintea instiintarii sau somatiei(in acceptiunea lor sunt sinonime)!! Trecand peste faptul ca desi chiar normele bnr pct 320 lit. g si j spun foarte clar ca somatia se va face in aceleasi conditii instituite de normele de procedura in materia executarii silite si ca nici o lege din Romania, nu conditioneaza poprirea de somatie, ci doar se instiinteaza debitorul despre masura luata- art. 387(1), 390(1), 454 (1) Cod procedura civila, dispozitiile relative din Codul de procedura fiscala art. 149 samd. Prin urmare, instanta cambiala este nascatoare de noi practici si interpretari favorabile debitorului, desi teoria -Stanciu D Carpenaru si jurisprudenta in aceasta materie, destula, n-am auzit sa interpreteze in acest mod codul de procedura civila. Este rea credinta, nestiinta sau am invatat si citit de la dreapta la stanga, materia??
Servus! Nu este nici neştiinţă şi nici o lectură arabă a materie, ci este doar actul de justiţie în formă clasică. Dacă am înţeles bine, instanţele de care vorbeşti consideră că poprirea, ca act, măsură de executare silită, se consideră a fi începută odată cu înştiinţarea debitorului cu privire la aceasta. Evident că nu este aşa. Poprirea „începe” prin actul de înfiinţare, respectiv adresa de înfiinţare a popririi asupra conturilor debitorului, comunicarea către debitor, prin înştiinţare, a măsurii luate, având relevanţă numai cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul de 15 zile în care se poate formula contestaţie la executare. Într-adevăr, dispoziţiile Codului de procedură civilă sunt clare în materie, înştiinţarea şi somaţia nefiind sinonime. În accepţiunea clasică, somaţia ar trebui să fie un act premergător începerii executării silite propriu-zise, prin care executorul judecătoresc pune în vedere debitorului ca în termen de 15 zile să achite datoria. Ulterior expirării termenului somat, executorul procedează la executarea silită prin mijloacele prevăzute de cod: poprire, vânzare prin licitaţie, etc. Ulterior, executorul trebuie sa înştiinţeze debitorul cu privire la actul de executare silită, măsura popririi luată împotriva sa, pentru ca acesta să poată formula contestaţie.Practica instanţei din Sibiu consideră că somaţia este un act de executare silită propriu-zis şi asta datorită executorilor judecătoreşti care trimit „SOMAŢIE + POPRIRE” debitorului. În jazz am vorbi despre improvizaţie, în drept, despre „judecata după ureche”.
Halou. Ma gandeam ca poate eu gresesc, ceea ce poate fi probabil si atunci se poate indrepta, corija samd. Imi este tot mai clar ca pe procedura executional cambiala, instanta favorizeaza debitorul, chestiune care excede oricarei legi. Exemplul dat mai sus nu este singular, vorbesc de instante care spun abrupt ca facerea somatiei/instiintarii, dupa poprire e cauza de nulitate absoluta. Acum stau si ma gandesc(aberez) serios daca nu cumva, judecatorii sunt nemultumiti de imprejurarea ca in loc sa facem actiuni cambiale,(acolo putand manifesta deplina intelepciune si imparti dreptatea in dreapta si stanga conform moralei si codicelor), trecem la executarea cambiala. Si cand te gandesti ca e perioada de criza si lipsa lichiditatilor e acuta, numai in pielea creditorilor sa nu fii si a aparatorului care le explica ca nu asa e legea dar rezultatul e tragerea de timp cu largul concurs al celuia care e pus sa o aplice. Fiat lux!
Trimiteți un comentariu