duminică, noiembrie 8

Despre Schepsis, cu S mare...şi executarea silită

duminică, noiembrie 8




Nu ştiu dacă ştiţi despre schepsis şi mai ales despre cel cu S mare.
Ardelenii ştiu că lucrurile se fac cu schepsis, adică cu acuitate, agerime, chibzuinţă, cugetare.
Per a contrario, este şi un banc pe tema asta...Un turist vede un cioban care stă sprijinit în bâtă la margine de drum şi îl întreabă:Ce faci bade? Stai şi cugeţi? Nu. Doar stau. Răspunde ciobanul.
Când însă, schepsisul este reprezentat de un anumit scop sau o anumită intenţie, nemărturisit şi nemărturisită, evident nu dintre cele mai bune sau neprihănite, atunci este loc de un S mare de tipar.
Când crezi că lucrurile merg bine, întotdeauna există un Schepsis.
Câteva exemple?
Ultima „Decizie de impunere”. Cea mai recentă, pentru că din păcate, ultima nu o să fie. Colaborarea pe anul 2008 a avut şi ea un Schepsis – Decizia.
Eu am rămas cu impozitul, ei au rămas... cu bine. Nu aşa se spune? Rămas bun?

În altă ordine de idei, am primit un e-mail care mi-a adus bucurie şi care sună aşa: Anonim a introdus un nou comentariu privind postarea dvs. "Contractul de Leasing. Titlu executoriu?!!":
„PREMIERA IN ROMANIA Mă numesc C.A.V., 07*******, avocat Baroul A. Publicarea articolului m-a ajutat în contestaţia la executare promovată la..., 17.06.2009, Judecătoria A., împotriva unui contract de leasing (UNICREDIT LEASING CORPORATION IFN SA- finanţator - SRL-utilizator) Soluţia: Anularea clauzei contractuale de la pct.4.2., lit.B, teza ultimă din contractul de leasing financiar nr..., respectiv a clauzei contractuale abuzive privitoare la plata ratelor rămase de la reziliere la sfârşitul contractului, adică 5 miliarde ROL, anularea în parte a executării silite, inclusiv a popririi, reducerea onorariului de executor. Vă mulţumesc”

Dragă domnule, C.A.V.
Şi eu vă mulţumesc pentru veştile bune.

Şi într-o altă ordine de idei, de data asta, legat de Schepsis...
Săptămâna aceasta am avut ocazia să pregătesc o cauză interesantă.
Contestatoarea a formulat o contestaţie la executare solicitând printre altele ... anularea actului de adjudecare a imobilului executat silit prin vânzare la licitaţie publică.
Contestatoarea avea calitatea de promitent-cumpărătoare, antecontractul său fiind notat, la un moment dat, în cartea funciară a imobilului, moment întârziat de „circumstanţe necunoscute”, astfel încât asupra imobilului intimaţii (proprietarii sau promitent-vânzătorii) au încheiat un al doilea antecontract.
Când, cel de-al doilea promitent-cumpărător a aflat despre „circumstanţele necunoscute”, a formulat în justiţie o acţiune în rezoluţiune pe care de altfel a şi câştigat-o şi a procedat în subsidiar la executarea silită a promitent-vânzătorilor...executare silită prin scoaterea la licitaţie a imobilului.
Nota Bene: contestaţia a fost formulată împotriva atât a promitent-vânzătorilor cât şi a celui de-al doilea promitent-cumpărător.
Două dintre argumentele contestatoarei mi-au atras atenţia...

I.
Contestatoarea susţine că între intimaţi există o „conivenţă culpabile ( poate fi conivenţa altfel decât culpabilă?) şi că există o încălcare a dispoziţiilor art.948, pct.4 din Codul civil, respectiv că există o cauză ilicită care afectează actul de adjudecare.

Însă, potrivit jurisprudenţei în materie, pe calea contestaţiei la executare nu se pot repune în discuţie şi administra probe pentru a se combate situaţia de fapt, soluţionată cu ocazia procesului de fond, şi nu este posibil să se schimbe fondul soluţiei cuprinse în titlul executoriu.
Pe calea contestaţiei la executare nu se pot invoca motive de fond care să repună în discuţie o hotărâre judecătorească definitivă, intrată în puterea lucrului judecat. Or, în cadrul contestaţiei la executare, instanţa nu este îndreptăţită să examineze fondul raporturilor juridice dintre părţi, ci trebuie să se conformeze hotărârii puse în executare.
Deci, orice discuţiile cu privire la presupusa „conivenţă culpabilă” dintre intimaţi excedează cadrul procesual determinat de contestaţia la executare formulată.

În speţa, există Sentinţa XZY, pronunţată de Judecătoria Sibiu şi care se bucură de autoritate de lucru judecat, fiind definitivă şi irevocabilă şi prin care se admite acţiunea civilă formulată de către reclamant (intimatul, cel de-al doilea promitent-cumpărător) în contradictoriu cu pârâţii (intimaţii promitent-vânzători), se dispune rezoluţiunea promisiunii sinalagmatice de vânzare-cumpărare (Antecontract de vânzare-cumpărare) încheiată şi legalizată sub în-cheierea nr.... a BNP, iar pârâţii (intimaţii) sunt obligaţi la restituirea sumei de 50.000 euro cu titlu de avans din preţ.

Această sentinţă este de fapt titlul executoriu a cărui executare este contestată, fără însă a se mai putea pune în discuţie condiţiile de fond ale cauzei.

II. Încălcarea dispoziţiilor art.500, alin.(3) din Codul de procedură civilă

Potrivit dispoziţiilor legale ante-menţionate în cadrul procedurii de executare silită prin vânzare la licitaţie, „executorul va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale şi alte sarcini care grevează imobilul urmărit. Titularii acestor drepturi vor fi înştiinţaţi despre executare şi vor fi citaţi la termenele fixate pentru vânzarea imobilului.”

Contestatoarea susţine faptul că executorul judecătoresc ar fi trebuit astfel să o încunoştinţeze de începerea procedurii de executare silită.
Astfel, textul de lege face vorbire despre titularii unor drepturi reale sau a unor alte sarcini care grevează imobilul.
Or, contestatoare NU este titulara unui drept real asupra imobilului, ci titulara unui drept PERSONAL, de creanţă, prin aceea că are calitatea de creditoare, respectiv de promitent-cumpărătoare.

În ceea ce priveşte terminologia folosită de Codul de procedură civilă de „alte sarcini”, considerăm că interpretarea acesteia trebuie să facă exclusiv după dispoziţiile legale în materie, respectiv după dispoziţiile art.19, alin.(1), lit.C din Legea nr.7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare raportat la art.39, alin.(9) din Ordinul nr.633/2006, adică a REGULAMENTULUI de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, potrivit cărora: „Partea C (n.n. a unei cărţi funciare) se referă la dezmembrămintele dreptului de proprietate: uzufruct, uz, abitaţie, servituţile în sarcina imobilului, superficie şi sarcini (ipoteci, privilegii)…”
Deci, în sensul dispoziţiilor art.500, alin.(3) executorul judecătoresc trebuie să înştiinţeze despre executare pe titularii drepturilor reale şi pe cei ai drepturilor REALE ACCESORII, eventualii creditori ipotecari sau privilegiaţi şi NICIDECUM pe contestatoare care este titulara unui drept personal de creanţă.

Mai mult decât atât, luând în calcul efectul opozabilităţii înscrierilor în cartea funciară, contestatoarea nu poate susţine faptul că nu a avut cunoştinţă despre executarea silită asupra imobilului prin vânzare la licitaţie, întrucât potrivit datelor de carte funciară, în C.F.-ul imobilului a fost notată în favoarea creditorului (intimatul, cel de-al doilea promitent-cumpărător), somaţia de plată din 1.12.2008, emisă de către executor, somaţie prevăzută de dispoziţiile art.497, alin.(1) şi alin.(2) din Codul de procedură civilă şi necesară vânzării prin licitaţie publică a unui imobil.


Fără nicio legătură, doar că mi-a rămas în minte...
TUDOR GHEORGHE- Pedeapsa macului



3 comentarii:

szilárd demeter spunea...

nu ma bad in discutii unde ma pierd. asa ca ma limitez doar la piesa si spun: foarte frumoasa!:)

tasha spunea...

In blog ai reusit sa dai laturii profesionale partea de umor si uite ca nu ne dezmintem suntem un popor optimist,stim sa facem haz de necaz!... :))

tasha spunea...

In blog ai reusit sa dai laturii profesionale partea de umor si uite ca nu ne dezmintem suntem un popor optimist,stim sa facem haz de necaz!... :))

 
Opinii Juridice © 2008. Design by Pocket