Sancţiunea inopozabilităţii şi despre... efectul placebo

Despre efectul placebo se spune că este acela produs de medicamentul prescris unui bolnav în scopul de a-i face plăcere mai degrabă decât a-i fi util.
Nu vă sună cunoscut?

Există mai multe substanţe care pot fi folosite ca Placebo.
Prima substanţă folosită ca Placebo este apa, denumită mai pretenţios aqua simplex, acţiunea sa bazându-se pe prestigiul profesional al medicului care prezintă acest medicament ca fiind foarte bun.
Timpurile s-au schimbat, principiile însă nu.
Efectul Placebo a luat proporţii universale.
Am ajuns să ne îmbătăm cu apă chioară şi achităm nota de plată pentru apă plată de cea mai bună calitate.

Studiile arătă că un sfert din totalul populaţiei răspunde prin manifestări clinice la administrarea unor substanţe neutre.
Aceştia sunt placeboREACTIVII! Cei care vor să creadă şi cred. În tot felul de lucruri şi în puterile elixirului apei chioare.
Starea lor specifică este paroxismul.
Sunt fericiţi şi îmbătaţi de aburii apei chioare, crezând că l-au prins pe ... de picior. Punctele sunt menite să fie completate cu numele valorii în care credeţi.
Nume sfinte, nume proprii sau chiar substantive comune.
Vestea proastă este că şi mahmureala din beţia de apă chioară se trăieşte cu aceeaşi intensitate.

Fericiţii, placeboNONreactivii nu prezintă nici un fel de manifestări clinice.
Ei sunt cei care vând apa chioară şi cei care beneficiază în general de prestigiul necesar a te convinge să cumperi ceva care îţi va aduce plăcere...dar nu îţi este util şi costă al dracului de mult!
Într-o lume în totul este pus sub semnul libertăţii, nu poţi fi supărat decât pe tine însuţi atunci când te trezeşti din beţia de apă chioară.
Îl vei găsi pe acela care ţi-a vândut-o la aceeaşi tarabă.
Are o mulţime de clienţi care îi ascultă prezentarea cu atenţie, vânduţi deja ideii de plăcere.
Îşi opreşte bucuros discursul când te vede.
Doamnelor şi domnilor vă prezint un client care a încercat elixirul nostru!
Poftim o sticlă de aqua simplex!
Nu pentru asta ai venit?

Există şi situaţii fericite, când intervine sancţiunea inopozabilităţii.

Cu alte cuvinte, societatea comercială nu poate invoca faţă de un terţ numirea în funcţia de administrator a unei alte persoane câtă vreme această numire nu a fost publicată în Monitorul Oficial.
(Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia comercială decizia nr.1026/2009)

Reclamanta S.C. T.A. SRL cheamă în judecată pe pârâtul I.D. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat acesta să respecte contractul de închiriere încheiat între părţi în sensul de a-i permite reclamantei accesul în imobilul închiriat.
Pârâtul formulează cerere reconvenţională solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate rezilierea prin acordul părţilor a contractului de închiriere în litigiu.

Tribunalul Bucureşti admite cererea principală formulată de reclamanta pârâtă, obligă pe pârât să respecte contractul de închiriere în litigiu în sensul de a permite reclamantei pârâte accesul în imobilul închiriat şi respinge cererea reconvenţională formulată de pârâtul reclamant, reţinând că cererea de reziliere a contractului în cauză, înregistrată la D.G.F.P. Ilfov de către pârâtul reclamant, la care s-a ataşat un pretins acord al reclamantei, nu poate avea eficienţă faţă de contractul de cesiune de părţi sociale şi actul adiţional modificator al actului constitutiv al reclamantei al cărei asociat unic devenea Z.W., înregistrate în Registrul Comerţului de către judecătorul delegat, şi faţă de faptul că pârâtul a recunoscut că a încasat personal contravaloarea chiriei până la data introducerii acţiunii, iar la data de 28 iunie 2006 persoana care putea angaja pe reclamantă este cea menţionată la ORC Tribunalul Bucureşti.

Curtea de Apel Bucureşti respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul pârât împotriva sentinţei primei instanţe, reţinând, în acest sens, că la data formulării cererii de reziliere a contractului de închiriere, reclamanta intimată prin reprezentantul său legal nu şi-a exprimat consimţământul la această reziliere, astfel că nu se poate pretinde că între părţi ar fi existat acordul de voinţă în sensul rezilierii contractului.
Recursul este fondat.
Din examinarea actelor dosarului s-a constatat că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art.54 alin.2 din Legea nr.31/1990 raportat la art.204 alin.5 din aceeaşi lege, ignorând că intimata reclamantă – societate comercială – nu putea invoca faţă de terţ, respectiv faţă de pârâtul recurent, numirea în funcţia de administrator - reprezentant legal - a unei alte persoane câtă vreme această numire nu a fost publicată în conformitate cu legea, adică – în speţă – în Monitorul Oficial.
Or, în cauza de faţă, publicarea actului adiţional la actul constitutiv al societăţii comerciale reclamante, prin care a fost desemnat un alt administrator, reprezentant legal al acesteia, s-a făcut în Monitorul Oficial – partea a-IV-a din 7 august 2006, aceasta fiind data la care recurentul pârât a putut cunoaşte că locatara cu care încheiase contractul de închiriere în litigiu avea un alt reprezentant legal decât acela care-şi exprimase acordul pe cererea de reziliere a menţionatului contract aplicând şi ştampila reclamantei intimate, ştampilă a cărei pierdere eventuală societatea comercială în cauză nu a făcut dovadă să o fi reclamat.
În mod netemeinic instanţa de apel nu a dat eficienţă cererii de reziliere a contractului de închiriere, în cauză, prin acordul părţilor, câtă vreme pârâtul a probat că cererea de reziliere depusă la AFP este semnată de reprezentanţii ambelor părţi la contractul de închiriere în litigiu, intimata reclamantă nefăcând dovada că cel care şi-a manifestat acordul menţionat, semnând şi ştampilând înscrisul, nu a fost dl. F.O.S., împuternicit prin procură specială (fila 9 dosar judecătorie) de administratorul de atunci al societăţii, dl. Al Q.F.
Aşa fiind, Înalta Curte, cu aplicarea dispoziţiilor art.312 alin.1,2 şi 3 Cod procedură civilă a admis recursul, a modificat decizia recurată, a admis apelul aceleiaşi părţi împotriva sentinţei instanţei de fond pe care a schimbat-o în sensul că a respins ca nefondată acţiunea principală, a admis cererea reconvenţională şi pe cale de consecinţă, a constatat reziliat prin acordul părţilor contractul de închiriere în litigiu.

P.S.NU. Nu pentru asta am venit :))