luni, iulie 6

Din nou despre execuţia cambială. Acţiunea cambială

luni, iulie 6


Mai reţineţi emisiunea aceea... „Roata norocului”, cred că se numea !?
Concurenţii trebuiau să aleagă, după ce ghiceau cuvinte, cumpărau vocale...se luptau cu propriul noroc, premiul din spatele uşii cu nr.1 sau pe cel din spatele uşii cu nr.2.!
Publicul frenetic începea să strige, concurentul îşi rodea nervos unghiile şi în fundal se petreceau efectele necesare creşterii ritmului cardiac.
Sinergie aproape fatală
. Excesul de zgomote, lumini şi fum nu dăunează grav sănătăţii?
Nici nu mai conta că în spate uşii era o tricicletă.
Alegerea uşii era momentul dramatic şi nu câştigul sau inevitabila pierdere.
Curajoşii aleg, ceilalţi propun şi aplică o a treia variantă. Şi uşa 1 şi uşa 2?
Hmmmmm...oare este posibil?
La prima vedere s-ar putea spune că avem de-a face, în acest caz, cu omul de tip-guru.
Ăsta e cuvântul şi nu încercaţi să puneţi alte consoane!
La o privire mai atentă, de guru rămâne doar ... Schmecherul care a încercat să rămână cu amândouă...uşile, evident! În cazul lui puteţi înlocu
i prima consoană. Sugestii?
Am auzit că nu poţi, tot timpul, să fentezi viaţa. Să nu alegi.
Dacă ai reuşit, felicitări! Îmi fac însă griji, că atunci când va fi cel mai important pentru tine, nu vei mai reuşi şi atunci ...vei fi fericitul câştigător al unei triciclete!
Dacă eşti eco, e perfectă şi tricicleta! Ups...sau îţi doreai mini cooper-ul S din spatele uşii pe care NU ai ales-o?
Nu aş vrea să fiu în pielea ta ne-eco!
Acum că ai văzut ce e în spatele uşii...nu te poţi răzgândi. În principiu.
Poţi, eventual, să devii activist eco şi să ceri să-ţi fie urmat exemplul.
Doar eşti un exemplu, nu?


Pe acelaşi sistem, în drept, „electa una via, non datur recursus ad alteram”.
După ce o cale a fost aleasă, nu este admis să se recurgă la alta.
Eu nu aş fi aşa de sigură...cum rămâne cu Schmecherul?
Lasând gluma deoparte principiul de mai sus, vizează acele situaţii în care unei persoane îi este recunoscută, prin lege, posibilitatea de a opta, spre exemplu, pentru sesizarea uneia dintre cele două instanţe deopotrivă competente să rezolve cererea, nu şi dreptul de a se adresa amândurora.
Ca să vă faceţi o imagine, o altă ipoteză vizează acţiunea civilă în despăgubiri a persoanei vătămate printr-o infracţiune. Dacă persoana vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal, ea nu mai poate părăsi, în principiu, instanţa penală.
În mod corespunzător, persoana vătămată care a pornit acţiunea civilă în faţa instanţei civile nu se mai poate constitui parte-civilă în procesul penal, judecata acţiunii civile urmând a se suspenda, iarăşi în principiu, până la rezolvarea definitivă a cauzei penale.
Deci chiar şi partea-vătămată trebuie să aleagă una dintre uşi.

În acelaşi sens, speţa următoare:
(Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia comercială, Decizia nr.782/2004)

Prin acţiunea înregistrată reclamanta, B.B.G.C.P. SA Iaşi a chemat în judecată pe pârâta, S.I.F. Moldova SA Bacău, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 120.000 dolari, în echivalent lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că SC. A.T.C. SRL a emis în favoarea sa un bilet la ordin în sumă de 120.000 dolari, bilet ce a fost avalizat de pârâta S.I.F. Moldova, şi care a fost învestit de Judecătoria Iaşi cu formulă executorie. Cu toate acestea, instanţele din Bacău au respins cererea de poprire, pe motivul unui aşa-zis viciu de procedură, constând în lipsa încheierii de învestire.
A mai arătat reclamanta, că pentru valorificarea creanţei din titlu, a formulat cerere de poprire, care pentru lipsa încheierii de învestire i-a fost respinsă, şi că în paralel cu executarea directă prin poprire a emis şi somaţia de executare la care pârâta a formulat opoziţie, care a fost respinsă prin hotărâre irevocabilă, reţinându-se totodată valabilitatea titlului, şi cu toate acestea, deşi se află în posesia unui titlu executoriu valid, executarea începută a eşuat.
Ca atare şi cum pârâta a contestat valabilitatea titlului, arată reclamanta în continuare, aceasta a fost nevoită să ceară pe calea acţiunii de faţă, adică pe calea acţiunii cambiale, obligarea pârâtei la plata sumei de 120.000 dolari, astfel că hotărârea care se va pronunţa să constituie titlul în baza căruia să pornească executarea silită a pârâtei.
Tribunalul Iaşi, a respins acţiunea formulată de reclamanta, reţinând că din moment ce prevederile art. 63 din Legea nr. 57/1934, aplicabil potrivit art. 106 din aceeaşi lege şi biletului la ordin, deschid calea posesorului, în cazul neachitării creanţei la scadenţă, ca, în scopul recuperării acesteia, să procedeze fie la introducerea unei acţiuni directe, fie la executarea titlului, şi cum în speţă reclamanta a optat pentru cea de a doua modalitate (adică investirea cu formulă executorie a biletului la ordin), aceasta nu mai este îndreptăţită să revină asupra opţiunii iniţiale şi să ceară pe cale directă obligarea pârâtei la plata sumei de 120.000 dolari, solicitată prin acţiune. De asemenea, prima instanţă a mai reţinut că promovarea acţiunii cambiale de faţă este lipsită de interes, din moment ce creditoarea reclamantă este în posesia unui titlu executoriu (biletul la ordin învestit cu formulă executorie).
Reclamanta a formulat recurs susţinând, în esenţă, că hotărârea instanţei este criticabilă, deoarece contrar celor reţinute în considerentele deciziei, în materia cambială nu funcţionează principiul "electa una via", şi ca atare, atâta timp cât creditorul, în speţă reclamanta, nu şi-a satisfăcut creanţa, are deschise toate căile legale procesuale de conservare a titlului şi de menţinere a obligării pârâtei la plata creanţei, bineînţeles, cu respectarea imperativelor legii speciale şi a termenului de prescripţie a dreptului la acţiune.
În consecinţă, cum în calea executării titlului, adică a biletului la ordin învestit cu formulă executorie, întâmpină o opoziţie nejustificată din partea pârâtei, recurenta susţine că era îndreptăţită de dispoziţiile speciale în materie, respectiv cele ale Legii nr.58/1934, să solicite printr-o acţiune cambială directă, ca cea de faţă, obligarea pârâtei la plata sumei de 120.000 dolari, prevăzută în biletul la ordin, chiar dacă anterior a procedat la investirea biletului la ordin cu formulă executorie, şi deci se află deja în posesia unui titlu executoriu, din moment ce acesta nu a putut fi executat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul considerând că, din moment ce reclamanta este în posesia unui bilet la ordin învestit cu formulă executorie, titlu de natură să determine deplina executare a debitoarei pârâte, obţinerea unui al doilea titlu împotriva aceleiaşi debitoare şi pentru aceeaşi sumă, care ar fi avut loc în ipoteza admiterii acţiunii cambiale directe, este lipsită de interes, fiind de principiu că nu pot exista două titluri executorii pentru acelaşi drept de creanţă.

Vedeţi că nu se poate altfel? Trebuie să alegi!
Ca şi când nu ar fi destul, după ce alegi trebuie să înveţi să te dai pe tricicletă.

P.S. : AUCH :))

4 comentarii:

Marius spunea...

Viata e un cumul de alegeri personale. Asa imi spune mie "nu-pot-mentiona-cine" ! ....

Raluca spunea...

Mama Omida? :))

Marius spunea...

... un fel ! :)

Essences spunea...

Buna, daca vrei sa facem un schimb de linkuri, astept sa ma contactezi pe blog, printr-un mesaj cu datele tale. Iti multumesc si o zi faina iti doresc! Inka

 
Opinii Juridice © 2008. Design by Pocket