Modificarea legii socieţilor comerciale

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 52/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului a fost promulgată, având în vedere obligaţia României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de a transpune în dreptul intern directivele comunitare.

Puncte de interes:

I. Introducerea art.70 ind.1, datorită interpretării contradictorie din practica judecătorească, conform căruia actele de dispoziţie asupra bunurilor unei societăţi comerciale pot fi încheiate, în temeiul puterilor conferite reprezentanţilor legali ai societăţii, după caz, prin legea, actul constitutiv sau hotărârile organelor statutare ale societăţii, nefiind necesară o procură specială în formă autentică în acest scop, chiar dacă actele de dispoziţie trebuie încheiate în formă autentică.

II. Fuziunea transfrontalieră, prin transpunerea în plan intern a Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2005/56/CE, din 26 octombrie 2005, privind fuziunea transfrontalieră a societăţilor de capitaluri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 310 din 25 noiembrie 2005, Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2007/63/CE, din 13 noiembrie 2007, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 300/47 din 17 noiembrie 2007 şi a Directivei 2007/63/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 noiembrie 2007 de modificare a directivelor Consiliului 78/855/CEE şi 82/891/CEE, cu privire la cerinţa întocmirii unui raport de expertiză independentă în cazul fuziunii sau al divizării unor societăţi comerciale pe acţiuni.
De remarcat este faptul că actul normativ foloseşte termenul de „fuziune” în sensul general şi complet de „comasare”, cuprinzând şi sfera noţiunii de „absorbţie”.
Potrivit dispoziţiilor legale prin fuziunea transfrontalieră se înţelege operaţiunea prin care una sau mai multe societăţi, dintre care cel puţin două sunt guvernate de legislaţia a două state membre diferite, sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului lor unei alte societăţi (n.n. comasarea prin absorbţie), în schimbul repartizării către acţionarii/asociaţii societăţii sau societăţilor absorbite de acţiuni/părţi sociale la sociatatea absorbantă şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maxim 10% din valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale astfel repartizate sau transferă totalitatea patrimoniului lor unei societăţi pe care o constituie (n.n. comasarea prin fuziune), în schimbul repartizării către acţionarii/asociaţii lor de acţiuni/părţi sociale la societatea nou-înfiinţată şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maxim 10% din valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale astfel repartizate .
Administratorilor sau membrilor directoratului societăţilor care urmează să fuzioneze le revine obligaţia întocmirii unui proiect comun de fuziune, proiect care trebuie să cuprindă menţiunile imperativ cerute de lege referitoare, spre exemplu, la forma, denumirea şi sediul social al tuturor societăţilor participante la fuziune, forma, denumirea şi sediul social ale societăţii nou-înfiinţate, dacă este cazul, condiţiile alocării de acţiuni/părţi sociale la societatea absorbantă sau la societatea nou-înfiinţată, rata de schimb a acţiunilor/părţilor sociale şi cuantumul eventualelor plăţi în numerar, etc. La proiectul de fuziune va fi anexat proiectul actului constitutiv al societăţii ce urmează a fi înfiinţată, respecitv proiectul de act modificator al actului constitutiv al societăţii absorbante .
De asemenea, respectivul proiect de fuziune, vizat de judecătorul-delegat al oficiului registrului comerţului unde sunt înmatriculate societăţile comerciale, persoane juridice române, şi/sau societăţile europene cu sediul în România, participante la fuziune, s publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu cel puţin 30 de zile înaintea datelor şedinţelor în care adunările generale urmează să hotărască asupra fuziunii.
În cazul comasării prin absorbţie, judecătorul-delegat va dispune înregistrare în registrul comerţului a actului modificator al actului constitutiv al societăţii absorbante, după verificarea existenţei certificatelor sau documentelor similare care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, emise de autorităţile competente din celelalte state membre, iar în cazul comasării prin fuziune, controlul de legalitate va fi efectuat pentru forma de societate a cărei constituire a fost convenită .
Potrivit dispoziţiilor legale fuziunea are drept consecinţe: trans-ferul tuturor activelor şi pasivelor societăţii absorbite, schimbarea structurii acţionarilor/asociaţilor, încetarea existenţei societăţii absorbite, respectiv a societăţilor care formează noua societate. Fuziunea produce efecte la data înmatriculării noii societăţii, respectiv la data înregistrării actului modificator, cu excepţia cazului în care operează o prorogare convenţională a termenului.

III. Societatea europeană şi societatea cooperativă europeană. Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr.52/2008, constituie cadrul legal intern necesar aplicării directe a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 privind statutul societatii europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 294 din 10 noiembrie 2001, şi a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003, privind statutul societăţii cooperative europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 207 din 18 august 2003.
Astfel, societăţile europene cu sediul social în România dobândesc personalitate juridică de la data înmatriculării în registrul comerţului, urmând ca în termen de 30 de zile, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului să comunice Jurnalului Oficial al Uniunii Europene un anunţ privind înmatricularea societăţii.