Citisem la un moment dat ,undeva, despre judecata în echitate, controversă de orgine pur teoretică, pentru că oricine îşi poartă paşii pe holul unui tribunal are imaginea clară a "judecăţii".
Cu toate astea...propunem un examen teoretic, o speţă, relevantă în ceea ce ne priveşte, pentru judecata în echitate.

( Nota Bene: Judecata în echitate înseamnă judecata în baza normelor morale şi nu a celor juridice. Bineînţeles că, în dreptul nostru, există şi o contradicţie în acest sens, fiind de principiu absolut ca la baza oricărei hotărâri a instanţei să stea o normă judirică. Hotărârea instanţei trebuie motivată în drept. Pe de altă parte, şi aici vine partea interesantă, potrivit art. 3 din Codul civil, judecătorul care va refuza de a judeca, sub cuvânt că legea nu prevede, sau că este întunecată sau neîndestulătoare, va putea fi urmărit ca culpabil de denegare de dreptate." )

Dar să revenim la speţă...
Firma X a primit două Titluri executorii prin care s-a început executarea silită împotriva sa, pentru suma o de 10 lei, cu titul de impozit pe clădiri.
Din păcate, firma X a pierdut termenul de 15 zile pentru a formula contestaţie la executare împotriva titlurilor executorii.
Cu toate astea...impozitul pe clădiri, în cuantum de 10 lei, este din perspectiva firmei calculat greşit pentru că o parte importantă dintre apartamentele construite de firmă au fost, în anul fiscal pentru care s-a calculat impozitul, înstrăinate.
Bineînţeles că nu putem fi de acord cu ideea că dacă, spre exemplu, se pierde termenul de formulare a unei contestaţii la executare, contribuabilul, fără a avea posibilitatea obţinerii unei repuneri în termen, nu mai are nici o posibilitate de a-şi apăra drepturile.
În speţă, s-a formulat o plângere prealabilă, în conformitate cu prevederile art.7, alin.(1) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ prin care s-a solicitat, în sensul dispoziţiilor art.2, alin.(1), lit.(j) din Legea nr.554/2004, reexaminarea Titlurilor executorii, în sensul revocării acestora ca fiind nelegale şi netemeinice.
Ulterior, s-a formulat acţiunea în contencios administrativ, acţiune întemeiată pe dispoziţiile art.8, alin.(1), ultima teză din Legea nr.554/2004, firma x solicitând instanţei să oblige intimatul să efectueze operaţiunile administrative necesare, prin calcularea impozitului pe clădiri în persoana beneficiarilor contractelor de construire, în conformitate şi cu dispoziţiile art.139 din Constituţia României, potrivit cărora autorităţile publice locale sunt obligate să se supună legilor în vigoare în privinţa stabilirii impozitelor şi taxelor locale coroborat cu dispoziţiile art.249 şi urm. din Codul Fiscal şi art.63 şi urm. din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal.

(Nota Bene: firma x a formulat mai sus menţionata acţiune întrucât a considerat titlurile executorii ca fiind nelegale, fiind emise cu încălcare şi ignorarea dispoziţiilor legale în materie.
Impozitul pe clădiri este unul din principalele impozite şi taxe percepute la bugetul local, stabilindu-se anual pe baza de declaratie dată de proprietarul sau deţinătorul imobilului, la unitatea fiscală teritorială în raza căreia se află construcţia;
În sensul Codului Fiscal prin clădiri se înţeleg construcţiile propriu-zise, dependinţele şi construcţiile anexe aflate la aceeaşi adresă, indiferent dacă au avut sau nu autorizaţie de construire, pentru impozitare fiind suficientă dovada deţinerii clădirii. (art.249 din Codul Fiscal);
Valoarea clădirilor asupra careia se calculează impozitul este pentru contribuabilii persoane juridice, cea din evidenţa contabilă (art.253, alin.(3) din Codul Fiscal);
În cazul unei clădiri care a fost dobândită...în cursul anului, impozitul pe clădire se datorează de către persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită. În cazul unei clădiri care a fost înstrăinată, în cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei care clădirea a fost întrăinată. (art.254, alin.(1) şi alin.(2) din Codul Fiscal);
Pentru clădirile executate potrivit Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată cu modificările ulterioare, DATA DOBÂNDIRII clădirii se consideră: pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de construire, DATA ÎNTOCMIRII Procesului-verbal de recepţie; pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire, DATA din acesta, cu obligativitatea ÎNTOCMIRII procesului-verbal de recepţie (pct.62, alin.(1) din Normele metodologice de aplicare ale Codului Fiscal);
Prin grija structurilor de specialitate cu atribuţii în domeniul urbanismului, din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, se întocmesc Procesele-verbale mai sus menţionate care servesc la înregistrarea în evidenţele fiscale,..., precum şi la determinarea impozitului pe clădiri (pct.62, alin.(2) din Normele metodologice de aplicare ale Codului Fiscal);
Data dobândirii clădirii, potrivit pct.62, determină concomitent, în condiţiile Codului Fiscal şi ale prezentelor norme metodologice: A)datorarea impozitului pe clădiri, B) diminuarea suprafeţei de teren pentru care se datorează impozitul pe teren cu suprafaţa construită la sol a clădirii respective (pct.63, alin.(1) din Normele metodologice de aplicare ale Codului Fiscal).

Intimatul a ridicat, prin întâmpinare, excepţia lipsei procedurii prealabile, argumentând faptul că acţiunea este inadmisibilă deoarece plângerea prealabilă formulată are ca obiect titlurile executorii pe când acţiunea are ca obiect obligaţia de aface.
Excepţia ridicată de către intimat a fost admisă de către instanţa de judecată şi prin urmare acţiunea respinsă.

Soluţia adoptată de către instanţa de judecată este, din punctul nostru de vedere, cel puţin rigidă.
Cu siguranţă legea trebuie să fie aplicată.
Dar, apropo de judecata în echitate...ce facem cu spiritul legii?
Este adevărat că dintr-o perspectivă rigidă plângerea prealabilă formulată în cauză făcea referire la titlurile executorii, solicitându-se, în sensul dispoziţiilor legale, reexaminarea, în sensul revocării titlurilor ca fiind nelegale şi netemeinice, iar acţiunea făcea referire la obligarea intimatului la efectuarea operaţiunilor administrative necesare calculării corecte a impozitului de clădiri.
Pe de altă parte...perspectiva noastră este, bineînţeles, alta.
În primul rând respectivele titluri executorii sunt acte administrative fiscale. Administrative pentru că sunt emise de către o autoritate publică prin care "se aplică legea" şi fiscale pentru că privesc impozitul pe clădiri, impozit datorat la bugetul local.
Cu alte cuvinte, firma X, deşi a pierdut termenul pentru a formula contestaţie la executare, nu a pierdut termenul de a formula plângere prealabilă împotriva titlurilor executorii privind calitatea lor de acte administrative.
În al doilea rând a se susţine că plângerea şi acţiunea au obiecte diferite, este, din punctul nostru de vedere, fundamnetal greşit.
Legiuitorul fixează în mod imperativ solicitările care pot fi formulate pe calea plângerii prelabile, în speţă "reexaminarea, în sensul revocării".
Acţiunea în justiţie este, din această perspectivă, însă, o "licenţă poetică".
Din punctul nostru de vedere, nici superficial, nu se poate susţine faptul că cele două nu au legătură.
Nu se poate susţine faptul că cele două trebuie să cuprindă aceleaşi solicitări, pentru că sunt adresate unor instituţii diferite şi cu "puteri" diferite. Putea, oare, firma X să oblige prin plângere intimatul să calculeze corect impozitul?!??
Pentru instanţă plângerea formulată împotriva unor acte administrative prin care s-a solicitat reexaminarea în sensul revocării acestora ca fiind nelegale, paradoxal, NU are legătură cu acţiunea prin care s-a solicitat obligarea intimatului la efectuarea operaţiunilor administrative corecte, altele decât cele efectuate în baza cărora s-au trimis titlurile executorii.
În al treilea şi ultimul rând...procedura sau fondul trebuie să guverneze judecata speţei? judecata are ca scop aplicarea legii în litera ei sau în spiritul ei?
Are, din punctul nostru de vedere, în speţă, relevanţă faptul că din cauza unei interpretări rigide, conformiste a legii, termenul de 15 zile al contestaţiei la executare împotriva titlurilor executorii este singurul element care garantează respectarea drepturilor constituţionale...dacă se pierde termenul...