vineri, mai 31

Despre reformă. Combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată

vineri, mai 31

Ultimul comentariu de pe blog mi-a atras atenţia asupra faptului că a trecut mult timp de la ultima postare. Corect, aşa este.
Am fost însă prinsă cu Reforma, mai precis cu Efectele Reformei din Justiţie şi intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură civilă.
În mod tradiţional, prin reformă înţeleg transformarea unei stări de lucruri pentru a obţine o ameliorare sau un progres.
În mod natural, britanicii spun că o lege nouă este precum un şarpe care a înghiţit un elefant.
Poftă bună!(?)
Procesul de digerare este clar unul luuuuung şi dureros (?).
Sunt curioasă dacă ar putea da timpul înapoi şarpele de azi sătul, dar nefericit, ar mai comanda tot un elefant din UE la tavă.
Probabil că şarpele trăieşte pe picior mare, pentru că altfel nu îmi explic cum de a comandat un astfel de meniu european.
Nu se aştepta să coste muuuuuuult?
Pun rămăşag că o să trebuiască cel puţin doi ani şarpelui să digere elefantul şi atunci probabil că se va arăta lumii ca învingător. (?)
Să ne fie de bine!


La acelaşi capitol, dar de dimensiuni şi de efecte considerabil reduse, s-a publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 182 din 2 aprilie 2013, Legea72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executareaobligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate întreprofesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante.
Actul normativ îşi propune promovarea competitivităţii mediului de afaceri şi consolidarea pieţei româneşti, ca o parte integrantă a pieţei interne a Uniunii Europene, întrucât se consideră că se impune crearea unor mecanisme eficiente pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată.
Aceasta transpune Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 48 din 23 februarie 2011.

Mă întreb însă dacă, într-o economie săracă, sufocată de impozite, taxe, dări şi birocraţie, soluţia este reglementarea şi nu dereglementarea?

Legea se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile, constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract încheiat între profesionişti sau între aceştia şi o autoritate contractantă, contractul având ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea şi execuţia lucrărilor publice, a clădirilor şi a lucrărilor de construcţii civile.
Nu sunt incluse în sfera de aplicare a legii: a) creanţele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvenţă şi creanţele ce fac obiectul unui mandat ad-hoc, concordat preventiv ori al unei înţelegeri încheiate ca urmare a unei negocieri extrajudiciare de restructurare a datoriilor unei societăţi şi b) contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.

În raporturile dintre profesionişti, creanţa constând în preţul bunurilor livrate sau tariful serviciilor prestate produce dobânzi penalizatoare în cazul în care:
a) creditorul, inclusiv subcontractaţii acestuia, şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale;
b) creditorul nu a primit suma datorată la scadenţă, cu excepţia cazului în care debitorului nu îi este imputabilă întârzierea.
(2) Dobânda penalizatoare curge de la scadenţă până la momentul plăţii, în condiţiile dispoziţiilor art. 1.535 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.
(3) Dacă termenul de plată nu a fost prevăzut în contract, dobânda penalizatoare curge de la următoarele termene:
a) după 30 de zile calendaristice de la data primirii de către debitor a facturii sau a oricărei altei asemenea cereri echivalente de plată;
b) dacă data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plată este incertă sau anterioară primirii bunurilor sau prestării serviciilor, după 30 de zile calendaristice de la recepţia mărfurilor sau prestarea serviciilor;
c) dacă legea sau contractul stabileşte o procedură de recepţie ori de verificare, permiţând certificarea conformităţii mărfurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit factura ori cererea echivalentă de plată la data recepţiei sau verificării ori anterior acestei date, după 30 de zile calendaristice de la această dată.

Dacă părţile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată potrivit art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012. Rata de referinţă a dobânzii legale în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe întregul semestru.

În raporturile dintre profesionişti, termenul de plată nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice. Prin excepţie, părţile pot stipula în contract un termen de plată mai mare, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă, potrivit art. 12 din lege.
Conform art.12, practica sau clauza contractuală prin care se stabileşte în mod vădit inechitabil, în raport cu creditorul, termenul de plată, nivelul dobânzii pentru plata întârziată sau al daunelor-interese suplimentare este considerată abuzivă.

Părţile pot conveni efectuarea plăţii în mod eşalonat, în acest caz, dobânzile penalizatoare şi celelalte despăgubiri prevăzute de prezenta lege se calculează prin raportare la suma scadentă.
Părţile nu pot conveni cu privire la data emiterii/primirii facturii. Orice clauză prin care se stipulează un termen de emitere/primire a facturii este lovită de nulitate absolută.

Creditorul poate pretinde daune-interese pentru toate cheltuielile făcute pentru recuperarea creanţei, în condiţiile neexecutării la timp a obligaţiei de plată de către debitor.

Fără a aduce atingere drepturilor prevăzute la art. 9, dacă sunt întrunite condiţiile întârzierii la plată, creditorul poate pretinde debitorului plata contravalorii în lei la data plăţii a sumei de 40 euro, reprezentând daune-interese suplimentare minimale.
Obligaţia de plată a sumei menţionate anterior este scadentă de la data la care curge dobânda penalizatoare.
De asemenea, suma este suplimentară cheltuielilor aferente unei eventuale proceduri de executare silită.

În determinarea caracterului abuziv al unei clauze sau practici, instanţa ţine cont de toate circumstanţele cauzei, în special de:
a) abaterile grave de la practicile statornicite între părţi sau de la uzanţele conforme ordinii publice sau bunelor moravuri;
b) nerespectarea principiului bunei-credinţe şi a principiilor de diligentă în executarea obligaţiilor;
c) natura bunurilor sau serviciilor;
d) neprevederea motivelor obiective de derogare de la termenele de plată sau de la rata dobânzii, potrivit prezentei legi;
e) poziţia dominantă a cocontractantului în raport cu o întreprindere mică sau mijlocie.

Sunt calificate ca abuzive, nefiind necesară verificarea existenţei circumstanţelor prevăzute anterior sau a altor circumstanţe specifice cauzei, clauzele contractuale care:
a) exclud posibilitatea aplicării de dobânzi penalizatoare sau stabilesc dobânzi penalizatoare inferioare dobânzii legale penalizatoare;
b) fixează o obligaţie de punere în întârziere pentru a opera curgerea dobânzilor;
c) prevăd un termen mai mare de la care creanţa produce dobânzi decât cel prevăzut la art. 3 alin. (3) sau, după caz, la art. 6 şi art. 7 alin. (1);
d) fixează, în contractele dintre profesionişti şi autorităţi contractante, un termen de plată mai mare decât cel prevăzut la art. 7 alin. (1);
e) elimină posibilitatea plăţii de daune-interese suplimentare;
f) stabilesc un termen pentru emiterea/primirea facturii.

Clauzele abuzive sunt lovite de nulitate absolută.
Răspunderea patrimonială pentru prejudiciile cauzate de clauzele şi practicile abuzive este atrasă potrivit prevederilor Codul civil.

Dacă debitorul întârzie în efectuarea plăţii, creditorul poate obţine un titlu executoriu prin procedura ordonanţei de plată, prevăzută de dispoziţiile art. 1.013–1.024 din cadrul titlului IX al Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 

Un elefant se legăna.... şi pentru că...a mai chemat un elefant!
Doi elefanţi se legănau...
 

6 comentarii:

Alin D. spunea...

Welcome back in business :)
Referitor la postarea ta, mi-am dat seama ca unii clienti nu inteleg un lucru: faptul ca statul, ca partener de afaceri, nu era intangibil nici inainte de adoptarea Legii nr. 72/2013.
Am intalnit si contracte incheiate cu institutii sau autoritati de stat care prevedeau plata de penalitati de intarziere.
Cei care au crezut ca acest lucru nu este posibil, au acceptat sa semneze contracte cu statul fara clauza penala.
Si si-au luat o mare plasa, primind plata cu intarzieri si de 2 ani de zile.
Le-am spus si o sa le mai spun: daca in contractele mai vechi de 05.04.2013 (data intrarii in vigoare a Legii 72/2013), nu este prevazut expres un procent de penalitati pentru intarzierea la plata, este totusi posibila perceperea dobanzii de referinta a BNR.
Problema este ca multi clienti nu vor sa auda de procese cu statul, ferindu-se sa actioneze in instanta pentru recuperarea datoriilor aferente serviciilor prestate/lucrarilor executate.

Raluca spunea...

:)Glad to be back
Păcat că nu sunt deloc în formă.
Asta este într-adevăr percpţia generală - că statul NU este un partern egal de afaceri. Din punctul meu de vedere, exceptând discuţia penalităţilor care chiar dacă puteau fi percepute nu au fost stipulate, statul este "mai egal" decât contractantul privat. Un exemplu fiind şi dispoziţiile legii contenciosului referitoare la contractele administrative.
Acum, poate, cu insolvenţa UAT să existe o presiune cu privire la efectuarea plăţilor contractelor executate, pentru că până acum...dacă nu avei culoarea politică potrivită aşteptai la rând plata ani de zile.

Alin D. spunea...

Mda, si chestia cu insolventa UAT mi se pare dificil de pus in practica de catre creditori, avand in vedere ca valoarea prag este de 50% din bugetul general al UAT debitoare.
Mi-a placut propunerea PNL de zilele trecute, ca statul sa fie egal cu operatorii privati atunci cand vine vorba de respectarea contractelor si plata penalitatilor de intarziere.
Nu cred ca ideea are sanse reale sa fie pusa in practica.
A se vedea titlurile executorii obtinute in materia drepturilor salariale de catre anumite categorii de functionari, care au fost amanate la plata printr-o ordonanta de guvern.
E "geniala" faza, printr-un act al puterii executive sa lovesti intr-un act al puterii judecatoresti, suspendandu-i efectele.
Romania chiar e tara tuturor posibilitatilor, doar ca intr-un sens negativ.

Raluca spunea...

:) Şi pe mine m-ar interesa un caz de insolvenţă UAT şi care ar fi creditorii care ar formula o astfel de cerere.
Alin, sincer, îmi făcusem speranţe în ceea ce priveşte schimbarea de culoare politică, însă PNL-ul tinde să fie o ... băşică umflată cu metan. Propuneri se pot face, au început să mă intereseze însă acţiunile concrete de deblocare a pieţei.
România e ţara de unde e indicat să emigrezi.

Alin D. spunea...

In ceea ce priveste schimbarea de stafeta in politica nu mi-am facut prea mari iluzii, avand in vedere ca USL-ul este o struto-camila din punct de vedere doctrinar.
Am avut asteptari in legatura cu promovarea oamenilor competenti pe posturi. Dar nici aici nu a excelat USL-ul.
Dar, sa ne abatem de la subiectul politica :)
Strict in domeniul in care profesam, trebuie sa spun ca sunt dezamagit de marea reforma a codurilor.
Din punctul meu de vedere degeaba au adoptat un nou cod de procedura civila, de pilda, daca la Bucuresti o incuviintare de executare dureaza o luna.
Atata timp cat termenele stabilite in cod au doar caracter de recomandare pentru instante, n-o sa aiba prea mare succes reforma...din pacate!

Emilia spunea...

Pot spune ca am simtit deja pe pielea mea efectul acestei reforme, mai ales dupa ce mi-au fost cnturile poprite pana am reusit sa fac plata catre ANAF.

 
Opinii Juridice © 2008. Design by Pocket