Incidentul de plată. Tips and Tricks

În ultima perioadă se vorbeşte mult despre impozite. De tot felul.
Taxe şi contribuţii pentru toate gusturile.
Una dintre ele rămâne însă neglijată.

Taxa pe prostie.
Recunosc că mă aşez şi eu la coada plătitorilor, pentru că regretele nu sunt întotdeauna de ajuns. Doar aşa se spune, nu? Că prostia se plăteşte? Sau era prostia şi domnia?
Am senzaţia că această taxă ar genera destule venituri la bugetul de stat încât să scutească guvernanţii de grijile cheltuielilor publice pantagruelice.
E adevărat, pe de altă parte, că baza de impozitare este, în cazul taxei pe prostie, subiectivă şi relativă.
Unde mai pui că sunt puţini cei care s-ar înghesui să recunoască că sunt sau au fost la un moment dat proşti.
Complicată chestiune.
Una dintre rubricile de completat ar putea fi totuşi...
Cu cine aţi votat?
Rectific. Cu cine a-ţi votat? :)
Dar chiar şi gândul că orice schimbare ar mai fi putut salva situaţia poate servi la fel de bine ca bază de impozitare, aşa că...
Rămâne de văzut dacă se poate şi mai ales cât de rău se mai poate.


Pentru un zâmbet :
www.TheFunTheory.com







Revenind la chestiunile juridice, respectiv la incidentele de plăţi:

Incidentul de plată reprezintă „neîndeplinirea întocmai şi la timp a obligaţiilor participanţilor, înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligaţii rezultate prin efectul legii şi/sau al contractului care le reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoştinţa Centrala Incidentelor de Plăţi (C.I.P.) de către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public”.
Activitatea de gestionare a informaţiei specifice incidentelor de plăţi este o activitate bancară, o operaţiune efectuată de Banca Naţională a României, prin C.I.P, având deci o natură comercială.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia comercială decizia nr. 2777 din 8 octombrie 2008

Prin sentinţa comercială nr. 1759 / 16.08.2007 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosar s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a B.N.R. ¬Centrala lncidentelor de Plăţi şi s-a respins acţiunea promovată de S.C. P. S.A.
Prin decizia comercială nr. 112/ A din 10.12.2007 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi s-a admis apelul formulat de S.C. P. S.A. împotriva sentinţei nr. 1759 / 16.08.2007 pronunţată de Tribunalul Galaţi şi, pe cale de consecinţă, s-a dispus anularea din Centrala lncidentelor de Plăţi a incidentului de plată privind biletul la ordin înscris pe numele S.C. P. S.A. la C.I.P. de către declaranta R.B.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B.N.R. ¬Centrala lncidentelor de Plăţi.
Recurenta a invocat prev. art. 304 pct. 9 şi a susţinut că nu este de acord cu punctul de vedere îmbrăţişat de Curtea de Apel Galaţi şi invocă în continuare excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a B.N.R., motivat de faptul că între reclamanta S.C. P. S.A. şi B.N.R. nu există nici un raport juridic.
Potrivit atribuţiilor şi competenţelor stabilite prin Statutul B.N.R. (Legea nr. 312 / 2004), B.N.R. nu este abilitată să intervină în relaţiile dintre băncile comerciale şi clienţii acestora.
În conformitate cu prevederile art. 36 din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea la B.N.R. a Centralei incidentelor de Plăţi (C.I.P.), B.N.R. nu poate anula din proprie iniţiativă informaţiile privind incidentele de plăţi şi, în conformitate cu prevederile art. 4, nu răspunde pentru veridicitatea şi integralitatea informaţiilor primite de la persoanele declarante (în speţă Raiffeisein Bank - Sucursala Galaţi).
Recurenta consideră că, judecând apelul, Curtea de Apel Galaţi în mod greşit a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei Tribunalului Galaţi, respectiv respingerea lipsei excepţiei calităţii procesuale pasive a B.N.R.
Recursul este nefondat.
(n.n. AUCH!)
Prin cererea introductiva s-a solicitat instanţei de judecata, in conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (2) si a art. 38 din Regulamentului BNR nr. 1/2001, să oblige R.B., persoana declaranta, la anularea din Centrala Incidentelor de Plata a incidentului de plata privind biletul la ordin înscris pe numele S.C. P. S.A.
Cererea a fost formulată în contradictoriu cu R.B. (persoana declaranta), şi nu in contradictoriu cu Centrala Incidentelor de Plata, care este doar un centru de intermediere, care gestionează informaţia specifică incidentelor de plăţi atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont) cât şi din punct de vedere social (pierdere /furt/distrugere).
Aceasta (C.I.P.) colectează informaţiile privind incidentele de plăţi majore (instrumente de plată trase în descoperit de cont, cecuri emise fără autorizarea trasului, cecuri emise cu dată falsă sau cărora le lipseşte o menţiune obligatorie, cecuri circulare sau de călătorie emise "la purtător", cecuri emise de către un trăgător aflat în interdicţie bancară, cambii scontate fără a exista creanţa cedată în momentul cesiunii acesteia) înregistrate pe numele unei persoane fizice/juridice, informaţii ce nu pot fi şterse din această bază de date, decât în cazul în care se anulează, de către aceeaşi persoană declarantă care le-a transmis anterior la CIP, din proprie iniţiativă sau ca urmare a hotărârii unei instanţe judecătoreşti.
In art. 2 al REGULAMENTULUI nr. 1 din 23 februarie 2001 privind organizarea si funcţionarea la Banca Naţionala a României a Centralei Incidentelor de Plaţi, sunt definite: "f) nod de acces - persoana declaranta care, ca urmare a asigurării condiţiilor tehnice corespunzătoare, are posibilitatea accesării in mod direct a sistemului informatic al CIP;
h) persoane declarante - băncile, persoane juridice române, inclusiv unităţile teritoriale ale băncilor, sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, denumite in continuare "bănci".
În speţa dedusa judecaţii, persoana declaranta care poate fi obligata, prin hotărârea instanţei, la anularea incidentului de plata este Raiffeisen Bank Sucursala Galaţi, dar pentru opozabilitate, hotărârea trebuie să se pronunţe şi în contradictoriu cu recurenta.
Astfel potrivit art.36, alin.(2) din Regulamentul BNR nr.1/2002 “(1) CIP nu poate anula sau modifica din proprie iniţiativă informaţiile privind incidentele de plăţi, odată primite de la persoanele declarante-bănci.
(2) Anularea informaţiilor privind incidentele de plăţi înregistrate în FNIP şi în FNPR se poate face numai de către persoanele declarante, din proprie iniţiativă sau la solicitarea instanţelor judecătoreşti, în baza unei cereri de anulare.”
Aşadar instanţele de judecată pot dispune, prin hotărâre, anularea informaţiilor din CIP. Şi cum CIP este organizată şi funcţionează în cadrul BNR, pentru a se putea aduce la îndeplinire dispozitivul hotărârii judecătoreşti care are putere numai între părţile litigante, sentinţa se pronunţă în contradictoriu şi cu BNR- CIP.
Conform prevederilor art.1 alin.1 din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Incidentelor de Plăţi, aceasta este un „centru de intermediere care gestionează informaţia specifică incidentelor de plăţi, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor”.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 2 lit.b din regulament, incidentul de plată reprezintă „neîndeplinirea întocmai şi la timp a obligaţiilor participanţilor, înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligaţii rezultate prin efectul legii şi/sau al contractului care le reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoştinţa C.I.P de către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public”.
Actul normativ deşi reglementează înfiinţarea şi funcţionarea Centralei Incidentelor de Plăţi nu stabileşte competenţa de soluţionare a acţiunilor în legătură cu incidentele de plată.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat însă pe calea recursului în interesul legii şi, prin Decizia nr. LXXXV(85)/10.12.2007, a stabilit că instanţa competentă să soluţioneze aceste acţiuni este instanţa comercială de drept comun, respectiv tribunalul, având în vedere natura juridică a activităţii Centralei Incidentelor de Plăţi.
Astfel, din interpretarea dispoziţiilor Regulamentului şi a Anexei nr.1, referitoare la fluxul informaţional privind incidentele de plăţi, rezultă că Centrala Incidentelor de Plăţi este organizată şi funcţionează la nivelul Băncii Naţionale a României, iar operaţiunile desfăşurate de aceasta sunt operaţiuni de bancă în sensul dispoziţiilor art. 3 pct.11 din Codul Comercial.
Potrivit acestei norme legale sunt considerate ca fapte de comerţ „operaţiunile de bancă şi schimb”. Se poate constata însă, că legiuitorul codului nu defineşte în ce constă operaţiunea fundamentală de bancă ca faptă de comerţ obiectivă. În această situaţie, ea poate fi precizată prin raportare la reglementarea activităţii bancare, denumită şi comerţ de bancă, principalul act normativ în acest sens fiind Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 227/2007.
Conform dispoziţiilor art. 285 din ordonanţă „băncile sunt instituţii de credit cu vocaţie universală, care pot desfăşura oricare dintre activităţile prevăzute în secţiunea 1.2 a capitolului II din titlul I, partea I”, iar potrivit art. 18 alin.1 lit.r „instituţiile de credit pot desfăşura, în limita autorizaţiei acordate orice alte activităţi sau servicii, în măsura în care acestea se circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale care reglementează respectivele activităţi, dacă este cazul”
Alineatul 3 al aceluiaşi articol precizează că „dispoziţiile alin 1 se interpretează şi se aplică astfel încât activităţile enumerate la alin.1 să acopere orice operaţiuni, tranzacţii, produse şi servicii care se înscriu în sfera acestor activităţi sau pot fi asimilate acestora, inclusiv serviciile auxiliare acestor activităţi”.
Prin urmare, deşi Codul comercial nu defineşte operaţiunile de bancă şi schimb, acestea sunt stabilite prin secţiunea 1.2 a capitolului II din titlul I, partea I a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 99/2006.
În raport de aceste considerente, se poate constata că activitatea de gestionare a informaţiei specifice incidentelor de plăţi este o activitate bancară, o operaţiune de bancă accesorie efectuată de Banca Naţională a României, prin Centrala Incidentelor de Plăţi, având deci o natură comercială.
Chiar dacă printre utilizatorii informaţiilor gestionate de Centrala Incidentelor de Plăţi se află şi persoane fizice sau persoane juridice care nu au calitatea de comerciant, în virtutea dispoziţiilor art. 56 din Codul comercial, „dacă un act este comercial numai pentru una din părţi, toţi contractanţii sunt supuşi încât priveşte acest act, legii comerciale”.
Pentru aceste considerente, rezultă că instanţele, respingând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BNR-CIP, au procedat corect atât din raţiuni procedurale (opozabilitatea hotărârii) dar şi pentru argumente de drept substanţial (se deduce judecăţii o operaţiune de bancă şi schimb).

Per a contrario, introducerea în cauză, pentru opozabilitate, a BNR-ului, respectiv a Centralei Incidentelor de Plăţi, mi se pare uşor forţată, întrucât atât înregistrarea incidentelor de plăţi, cât şi anularea informaţiilor privind incidentelor de plăţi se fac exclusiv la iniţiativa persoanelor declarante – adică a băncilor. Centrala Incidentelor de Plăţi reprezintă doar un serviciu de gestionare a informaţiilor de acest gen. Deci dacă banca, persoana declarantă, va solicita „din proprie iniţiativă” sau la solicitarea instanţelor judecătoreşti, anularea informaţiilor privind incidentele de plăţi, Centrala Incidentelor de Plăţi nu va putea face altceva decât să înregistreze această anulare, fără a fi nevoie ca pentru aceasta să fi stat în proces ca "pentru opozabilitate".