vineri, ianuarie 28

HAIDUCII, PENSIONARII ŞI CASA NAŢIONALĂ DE SĂNĂTATE

vineri, ianuarie 28

Haiduciioameni în afara legii care se ocupau cu jaful, mai cu seamă ca protest împotriva dominaţiei străine sau a nedreptăţii sociale, îndeosebi în perioada de la sfârşitul sec. XVIII şi începutul secolului următor.
Haiducii … personaje din filmul omonim a lui Dinu Cocea, din 1966.
Haiducii … pensionarii executaţi silit de către Casa Naţională de Sănătate pentru neplata asigurărilor.

Cum aşa? Simplu… să vizionăm filmul:


„Surse din cadrul CJAS Sibiu spun că această bază de date a fost solicitată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în mod oficial de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Informaţiile cu pricina au ajuns la CJAS Sibiu la sfârşitul anului trecut, iar reprezentanţii instituţiei au verificat dacă cei din baza de date aveau contract de muncă sau au realizat venituri din activităţi independente, în ambele forme fiind obligatorie plata asigurării de sănătate.

Dacă sibienii de pe listă nu se încadrau în cele două categorii de mai sus, dar apăreau în baza de date cu alte venituri (chirii, dividende, dobânzi etc.), atunci pentru sumele respective cei de la CJAS au calculat, în baza Legii 95 din 2006, valoarea asigurării ce trebuie achitată. Bazele de date fac referire la veniturile înregistrate de sibieni încă din 2005, pentru care ar fi trebuit plătite asigurări sociale începând din 2006. Cum nu au fost plătite, cei de la CJAS au calculat majorări şi penalităţi de întârziere. În cazul datoriilor pentru veniturile încasate în 2005 şi 2006, penalităţile depăşesc debitul iniţial.
Cei mai afectaţi de această decizie sunt pensionarii. "Am dat un apartament în chirie şi am zis să fiu corect cu statul, am înregistrat contractul la finanţe. În vara anului trecut am cerut de la finanţe o dovadă că nu am datorii. Am primit-o, nu aveam niciuna. Acum, chiar înainte de Crăciun, am primit o somaţie că am la CJAS o datorie de 160 de milioane de lei. Au pus penalităţi imense. Pe un an întreg nu încasez eu atâta chirie cât îmi cer acum".
Unii pensionari sunt de-a dreptul exasperaţi de situaţia în care s-au trezit peste noapte. Într-o dimineaţă, pe scările CJAS Sibiu, un bătrânel plângea. "Am primit studenţi în gazdă. Le-am făcut şi de mâncare. 12 milioane am de plătit şi eu am o pensie de 7 milioane. Din ce mai trăiesc eu două luni?", se întreba bătrânul.
SURSA:
Executare silită în masă la Sibiu pentru datorii la bugetul sănătăţii



Având proprietatea termenilor, mă declar partizană a pensionarilor haiduci care au „fraudat” statul român şi nu şi-au plătit contribuţia la asigurările de sănătate, contribuţie calculată la veniturile obţinute din cedarea folosinţei bunurilor !!!
(Nu vă faceţi griji dacă nu sesizaţi legătura dintre chirie şi contribuţia la sănătate, pentru că ea NU există )
Partizana haiducilor care şi-au înregistrat contractele de închiriere la direcţiile financiare şi care, ca urmare, au achitat 16% impozit către statul român.
Dar haiducii tot haiduci rămân…mai era de achitat un bir !!!

Birul era cel prevăzut de art. 257, alin.(2), lit.e din Legea nr.95/2006 privind (ce altceva dacă nu
) Reforma( n.n. Majuscula „R” este de la „Reuşită”) în domeniul sănătăţii - contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra: veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar.

Haiducii au fost executaţi…silit, fiindu-le expediate Somaţii şi Titlu executorii, la debitele principale fiind adăugate cu prisosinţă majorări de întârziere şi penalităţi de către stăpânire începând cu anul 2006 !

Secvenţa următoare. Atenţie : SE FILMEAZĂ!
Haiducii formulează contestaţii la executare şi solicită instanţei, să pronunţe o hotărâre prin care în baza art.174, alin.(3) din Codul de procedură fiscală, să admită contestaţiile la executare formulate şi, în consecinţă, să dispună anularea actelor de executare contestate şi, de asemenea, anularea executării silite înseşi, ca fiind nelegală şi netemeinică, pentru LIPSA TITLULUI DE CREANŢĂ.

Astfel ... art. 216 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, stipulează faptul că în cazul neachitării la termena contribuţiilor datorate fondului de către persoanele fizice, …, CNAS, prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului şi a majorărilor de întârziere în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform art.141, alin.(1) din Codul de procedură fiscală, executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare se înscriu toate creanţele fiscale neachitate la scadenţă, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului general consolidat, precum şi accesoriile aferente acestora, stabilite în condiţiile legii.
Potrivit art.141, alin.(2) şi alin.(3) din Codul fiscal, titlul de creanţă devine titlu executoriu la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.

Deci, pentru existenţa unui titlu executoriu se cere existenţa unui titlu de creanţă, în speţă a unei „Decizii de impunere”.

Această dihotomie este explicată şi de Decizia nr.XIV/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.733 din 30/10/2007.
Or, în această privinţă, trebuie avut în vedere că din coroborarea dispoziţiilor art.21 cu cele ale art.,168 alin.(3) din Codul de procedură fiscală rezultă că titlul de creanţă fiscală este actul prin care se stabilesc drepturile patri-moniale ale statului şi obligaţiile de plată corelative ale contribuabililor, ce rezultă din raporturile de drept material fiscal, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite potrivit legii.

În acest sens, în dispoziţiile cu caracter explicativ cuprinse în art.110, pct. 107.1 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Codului de procedură fiscală, sunt enumerate următoarele titluri de creanţă fiscală:
a) decizia de impunere emisă de organele competente, potrivit legii;
b) declaraţia fiscală, angajamentul de plată sau documentul întocmit de plătitor prin care acesta declară obligaţiile fiscale, în cazul în care acestea se stabilesc de către plătitor, potrivit legii;
c) decizia prin care se stabileşte şi se individualizează suma de plată, pentru creanţele fiscale accesorii, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, stabilite de organele competente;

Revenind la dispoziţiile Codului de procedură fiscală, trebuie subliniat faptul că potrivit art.85 stabilirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat se face prin:
a) prin declaraţie fiscală, în condiţiile art. 82 alin. (2) şi art. 86 alin. (4);
b) prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.

Etiologic, regula în materie fiscală este reprezentată de stabilirea obligaţiilor fiscale prin DECIZIE DE IMPUNERE, numai în cazuri excepţionale, contribuabilului revenindu-i obligaţi de a-şi calcula cuantumul contribuţia fiscală.
Codul de procedură fiscală prevede în mod expres, în cuprinsul art.43, cerinţele necesare a fi îndeplinite de către orice act administrativ fiscal.

De asemenea, sunt stipulate norme imperative cu privire la comunicarea actelor administrative fiscale, în speţă a deciziei de impunere.
Astfel, potrivit art.44 din Codul de procedură fiscală, actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat, dispoziţiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de proce-dură sunt aplicabile în mod corespunzător.

Sancţiunea nerespectării dispoziţiilor referitoare la comunicare constă în INOPOZABILITATEA actului administrativ fiscal, aşa cum prevede art.45 din Codul de procedură fiscală, întrucât acesta poate produce efecte numai din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menţionată în actul administrativ comunicat, potrivit legii.

Mai mult decât atât, potrivit art.44, pct.44.1 din Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală, adoptate prin Hotărârea Guvernului nr.1050/2004, organul fiscal nu poate pretinde executarea obligaţiei stabilite în sarcina contribuabilului prin actul administrativ, dacă acest act nu a fost comunicat contribuabilului, potrivit legii.

AŞADAR, pentru opozabilitatea titlului executoriu comunicat în cauză era necesară existenţa unui titlul de creanţă, act administrativ fiscal, act care conform dispoziţiilor legale ar fi trebuit comunicat contribuabilului, contribuabil care numai în aceste condiţii ar fi putut formula şi demara procedura specială a contestaţiei prealabile în conformitate cu dispoziţiile Titlului IX din Codul de procedură fiscală - Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale.

Referitor la majorările de întârziere şi penalităţile calculate de către stăpânire...
acestea urmează situaţia debitului principal, fiind accesorii ale acestuia, conform principiului accesorium sequitur principalae.

Mai mult decât atât, potrivit art.261, alin.(1) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii „angajatorii şi asiguraţii care au obligaţia plăţii contribuţiei în condiţiile prezentei legi şi care nu o respectă datorează pentru perioada de întârziere majorări de întârziere în condiţiile Codului de procedura fiscală”.
Conform art.119 din Codul de procedură fiscală, pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata, se datoreaza dupa acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere. [1]

Subliniem faptul ca textul legal, mai sus citat, NU stipulează, în mod expres, faptul ca debitorul obligaţiei este de drept pus în întârziere.
De asemenea trebuie menţionat faptul că NU a existat o punere în întârziere şi NU a fost comunicat cuantumul unor astfel de penalităţi, nici măcar al debitului efectiv, în nici unul din cei 4 ani, respectiv pe perioada 2006-2010.

Or, trebuie să se poată face dovada punerii în întârziere cu privire la majorările de întârziere percepute, dovadă care constă într-o manifestare de voinţă din parte creditorului în forma cerută de lege, manifestare care se putea face fie printr-o notificare cu ajutorul executorului judecătoresc, fie prin introducerea unei cereri de chemarea în judecată, în conformitate cu art.1532 şi urm. din Codul civil.

De asemenea, NU au respectate dispoziţiile art.222 din Legea nr.95 /2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, dispoziţii imperative care statuează faptul că: „fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puţin o dată pe an, prin casele de asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, a nivelului de contribuţie personală şi a modalitatii de plata, precum şi asupra drepturilor şi obligaţiilor sale.

În ceea ce priveşte suma calculată cu titlu de penalităţi, trebuie să precizăm faptul că aceasta NU are un TEMEI JURIDIC.
Astfel că, Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii NU prevede posibilitatea de a se percepe astfel de penalităţi de întârziere pentru contribuţia la fondul de asigurări de sănătate.

Potrivit art.261, mai sus citat, asiguraţii care au obligaţia plăţii contribuţiei în condiţiile prezentei legi şi care nu o respectă datorează pentru perioada de întârziere majorări de întârziere.
De altfel, nici art.216 din Legea nr.95/2006 NU prevede posibilitate perceperii penalităţilor de întârziere statuând doar faptul că: „în cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuţiilor datorate fondului de către persoanele fizice... se procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului şi a majorărilor de întârziere”.

Dar cine ar fi trebuit să emită deciziile de impunere în cazul obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii?

Potrivit jurisprudenţei în materie Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele teritoriale nu au competenţa stabilirii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi a majorărilor de întârziere (mai recent dobânzi şi penalităţi de întârziere) aferente.
Această competenţă revine – fie în temeiul art. 42 alin. 1 din Normele metodologice, fie în temeiul competenţei lor generale de a stabili impozite, taxe şi contribuţii – organelor fiscale expres indicate de art. 17 alin. 5 C. proc. fisc.
Astfel prin Sentinţa nr.269/24.06.2010, Curtea de Apel Cluj -
Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal
a admis excepţia de nelegalitate a art. 35 din Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat, respectiv de asigurat fără plata contribuţiei, precum şi pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007

[1] Conform art.IV, alin.(2) din legea nr.210/2005, în toate actele normative îin care se face referire la noţiunile de dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere aceste noţiuni se înlocuiesc cu noţiunea de majorări de întârziere.

P.S. AM primit de la Iulia o leapşa...7 lucruri care-mi plac.
:) Recunosc că mi-ar fi fost mai uşor dacă m-ar fi întrebat cineva de 7 persoane pe care le plac :)
Dar fie şi aşa...să vedem...ordinea este una oarecum aleatorie:
Muzica... a se citit jazz, rock, soul, blues şi a se asculta exemplificativ, deşi mi-a fost foarte greu să aleg din playlist doar câteva exemple;
Cicolata... fără comentarii de prisos. Nu accept nicio dezbatere pe tema asta. Se pare că...
fiecare om vine pe lume cu un număr de receptori ai fericirii, continuţi în zestrea sa genetică, aceştia asteaptând să fie ‘hrăniţi’ cu endorfine şi serotonină. Când receptorii au primit o cantitate îndestulatoare din aceştia, psihicul atinge cote maxime. Endorfinele sunt eliberate, printre altele :)) , şi în prezenta anumitor alimente...Deci ciocolata e bonus la fericire.
Jasmine Noire - Bvlgari- Nu mă pricep la recenzii. Îmi place. Mult. P.U.N.C.T.;
Îmi place ...să citesc...şi în ultima vreme am avut, din fericire, timp să citesc şi câteva titluri extra curriculare...pentru sufletul meu;
Că tot am vorbit mai sus de endorfine... îmi place să alerg dimineaţa în parc. Cât mai de dimineaţă. Cât mai puţină lume. Cât mai multă linişte. Cât mai mult aer rec, curat şi parfumat.
Brăţara de la mama... recunosc, că dacă aşa putea aş purta brăţări până la umăr :)). Nu mă pot însă despărţi de o brăţară de argint veche, furată de la mama.
hmmmmm ... n-aş fi crezut asta despre mine...dar uite ce supriză...îmi place meseria mea...doar în zilele bune :)) .
Sunt 7, nu?



 
Opinii Juridice © 2008. Design by Pocket